A doua ediție a emisiunii „Pentru un mediu curat”
Dragi spectatori, aceasta este cea de a 2-a ediție a emisiunii „Pentru un mediu curat”. Eu sunt Carolina Buimestru, jurnalistă pe teme de mediu, iar invitata mea de astăzi este Ina Coșeru, deputată, președinta Comisiei Politică Externă și Integrare Europeană, cu care vom discuta despre Responsabilitatea Extinsă a Producătorului(REP).
Moderatoarea: Noi am mers la Ialoveni, am văzut că deja oamenii au început să sorteze, un lucru foarte îmbucurător. Să fie colectat de către operatorul local acest plastic, depozitat și balotat, însă din păcate așa și nu au găsit un unde să fie realizat acest plastic pentru a fi reciclat.
Moderatoarea: Și în acest context, cum putem susține acești operatori să își găsească o modalitate ca să-și realizeze plasticul la reciclare?
Ina Coșeru: Bună ziua și în primul rând mersi mult pentru invitație.
Republica Moldova a devenit țară candidată la Uniunea Europeană în 2022. În 2023, au fost deschise negocierile cu Uniunea Europeană. Și iată, acum, în iunie 2024, noi așteptăm aprobarea cadrului de negociere cu Uniunea Europeană prin acea conferință inter guvernamental, care va fi organizat la Bruxelles pentru Ucraina și Republica Moldova. Aprobarea cadrului de negociere înseamnă începerea negocierilor. Și capitolul de mediu este unul din cele 33 capitole ale acquis-ului comunitar, care sunt obligatorii pentru Republica Moldova. Asta înseamnă că toate directivele pe domeniul mediului sunt obligatorii pentru noi. Care vor schimba atitudinea oamenilor față de mediu față de resursele naturale și asta înseamnă protecția și conservarea resurselor naturale pentru diverse scopuri.
Astăzi vorbim despre una din directivele principale ale Uniunii Europene pe domeniul mediului, directiva deșeurilor. Deci, ea pune mai multe principii de bază, de o altă gestionare a deșeurilor și le privește ca resurse naturale, nu ca un deșeu de care să te debarasezi și să uiți pentru totdeauna. Ori viitorul copiilor noștri depinde de ziua de azi și cât de bine noi vom putea să protejăm acest viitor, oferindu-le lor resurse naturale. O sortare și o reciclare a deșeurilor sau a resurselor naturale asta și presupune să avem grijă de copiii noștri.
Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP) este un unul din instrumentele care este inclus în această directivă a Uniunii Europene privind deșeurile și vizează agenții economici. Și asta înseamnă că agenții economici fie de sine stătător-sortează și reciclează sau se asociază în asociații colective pentru a putea atinge ținte pe diferite tipuri de deșeuri.
Dumneavoastră ați menționat de plastic, deci este unul din tipuri de deșeuri, care este resursă naturală și care poate fi colectată, sortată și reciclată și introduse din nou în circuitul economic, dar ca să vezi introdusă în circuitul economic, trebuie nu să mergi la un tomberon să-l arunci, să te debarasezi de el și el să ajungă la o groapă de gunoi.
Avem opt regiuni în Republica Moldova de gestionare a deșeurilor, conform Strategiei de gestionare din 2013 și asta ar însemna că trebuie să avem opt locații de depozitare a deșeurilor și nu 3000, cum nu aveam în Republica Moldova, din cauză că nu sortăm din cauza că nu reciclăm. Tot ce producem noi acasă ajunge undeva în mediu deschis și ne intoxică ne poluează apele, solurile și aerul. Ca să putem să asigurăm oamenilor un mediu adecvat și nepericulos pentru sănătatea lor, trebuie să colectăm, sortăm să reciclăm la maxim și să depozităm la sol doar acele deșeuri care nu sunt periculoase și nu vor fi periculoase pentru mediu și pentru noi.
Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP) vizează agenții economici pe câteva categorii. Dacă ne referim la plastic, vorbim despre ambalaje. Pentru că sunt mai multe tipuri de deșeuri care se gestionează de Responsabilitatea Extinsă a Producătorului, inclusi baterii acumulatori deșeuri din echipamente electrice, electronice și așa mai departe. N-am să mă refer la toate, dar dacă vorbim de ambalaje, aici vorbim de plastic, de hârtie, de sticlă, de metal sau de lemn. Deci ambalaj în care se conține un produs și atunci când produsul este consumat, acest ambalaj devine deșeu și noi trebuie să-l colectăm că să putem să producem din el iarăși altceva – hârtiei, ori sticlă, ori plastic.
Moderatoarea: Iată cazul Ialoveni exact ajunge până la etapa că el este balotat și ne blocăm de faptul că de exemplu operatorul de la Ialoveni nu poate găsi unde să-l realizeze, astfel ca să-și poată acoperi cheltuielile pentru că sunt angajați, sunt pentru transportare-sunt cheltuieli care rămân neacoperite. Ce facem în cazul ăsta?
Ina Coșeru: Dacă agentul economic balotează deșeuri din ambalaje, înseamnă că nu este parte a sistemului colectiv, pentru că dacă este parte a sistemului colectiv nu face nimic decât semnează un contract cu asociația colectivă, care semnează contracte cu agenții economici care produc deșeuri din ambalaje și responsabilitatea îi revine acelei asociații colective să colecteze de pe piață din toată Republica Moldova cea țintă.
Deci, dacă această companie produce x kilograme sau tone de aceste tipuri de deșeuri, astăzi noi trebuie să colectăm 10% și această asociație colectivă având de exemplu 10 contracte semnate cu 10 agenții economici, trebuie să calculeze care este volumul acestor deșeuri din ambalaje pe care trebuie să le colecteze că să atingă ținta. Țintele sunt foarte mici.
Pentru că în Republica Moldova există legea deșeurilor care a fost elaborată conform Directivei Uniunii Europene privind deșeurile, de asta și conține legea noastră astăzi și principiul responsabilității extinse a producătorului și principiile de colectare sortare și reciclare a deșeurilor și diferite roluri pentru diferite structuri a statului, agenții economici, oamenii.
În lege este scris că și oamenii trebuie să colecteze separat deșeurile acasă, la sursă. Doar că administrația publică locală, primăriile trebuie să le ofere oamenilor o soluție în acest sens. Dacă eu stau și colectez acasă în diferite pungi deșeuri diferite, trebuie să am în localitatea mea, conform legii diferite tomberoane, ca să pot să arunc deșeurile sortat.
Le-am sortat acasă, dar exact la fel ca și agentul economic, iată el la balotat plasticul, cu ce să facă cu el mai departe. Mai departe el trebuie să găsească piața. Noi avem agenți economici astăzi în Republica Moldova, care sortează și reciclează. Un agent economic colaborează, de exemplu, cu Primăria Chișinăului, și are o linie de sortare în Chișinău. Dar ei au soluții cap coadă, pentru că aici trebuie să ținem cont de următoarele: ca să poți să fii un agent economic care colectează și balotează cu acest plastic trebuie ceva să se întâmple, trebuie să fie reciclat.
Acest agent economic se adresează autorităților de mediu, autorităților statale din mediu – la Agenție de Mediu, care este subdiviziunea Ministerului Mediului. Agenției de Mediu eliberează autorizații. Permisiune ca tu să activez și o să activez conform acestor principii. Dacă tu colectezi, sortezi deșeurile atunci tu trebuie să ai o soluție cum reciclezi aceste deșeuri. Soluția trebuie să fie dusă până la capăt, și doar atunci tu primești autorizație. Altfel, activezi ilegal ori dacă tu nu poți să oferi soluții acestor baloți pe care le-ai presat semnezi contract cu asociația colectivă, care are soluția demonstrată. Această asociație colectivă la fel nu va primi permisul sau autorizație de la Agenția de Mediu, dacă nu va arăta în documentația cu care va pleca, că are soluția finală de reciclare a deșeurilor.
Nimeni nu trebuie să rămână cu baloții la el în ogradă. Iată eu bravo, eu am sortat, eu am presat, iată în plasticul ăsta presat în balot ce fac mai departe? Deci cauți piață, pentru asta și se eliberează permisiunea de a activa în acest mod, că tu ai această soluție. Ori tu ai semnat contract cu cineva din România, de exemplu, că în România poți vinde acești baloți. Ori, tot faci ceva aici acasă, pentru că asociațiile din Moldova, care de exemplu reciclează, au soluția de a granula plasticul și ulterior de a produce ceva din aceste granule sau de a le exporta, pentru că asta este resursă naturală,cum am spus noi.
Da, nu este deșeu, nu este gunoi. Aceasta-i resursă naturală din care noi puteam iarăși produce ceva.
Deci, această companie trebuie să găsească piață, să recicleze, ori mai bine să semneze contract cu asociația colectivă și asociația colectivă să-și bată capul ce face cu balotul ăsta mai departe
Asociația colectivă are cea mai mare presiune pe umeri. Pentru că semnând contracte, să zicem cu dacă nu greșesc, noi avem 200 de organizații care trebuie să semneze contracte la noi pe piață. Ori numărul lor poate fi mai mare și dacă asociația colectivă semnează cu toate 200. Vă dați seama cât de mult deșeu trebuie să colecteze.
Și asta ce înseamnă? Asociația colectivă primește bani de la agenții economici pentru acest serviciu și ea amplasează pe teritoriul primăriilor tomberoane. Pentru că cum poți să colectezi plasticul? De exemplu, unde este plastic? Plastic este la agenții economici, plastic este la oameni. Oamenii merg la magazin – Metro, Kaufland și așa mai departe. Ei procură acest produs care este ambalat în plastic. Îl duce acasă. După asta unde îl aruncă? Îl aruncă la tomberon alături de casă și respectiv această asociație colectivă trebuie să amplaseze tomberoane alături de oameni ca să poată să colecteze cât mai multă sticlă de plastic să fie aproape de om, omul care consumă acest produs.
Ce este important aici dispus că în Uniunea Europeană, în țările Uniunii Europene, ținta nu este de 10%, pentru că noi așa oricum o să rămânem în acea poluare pe care o vedeam. Toate râurile, toate dealurile noastre vor fi pline de deșeuri. Țintele trebuie să fie mari. În Lituania, de exemplu, care la fel este fostă Republică Sovietică Socialistă din Uniunea Sovietică, are același istoric ca și noi.
Ținta de colectare a deșeurilor dată de la ambalaje este de 90%, dar acest lucru ei l-au obținut prin introducerea mecanismului de depozit. Ceea ce vedem noi, de exemplu, ca și o testare la Kaufland, când avem acele aparate, astăzi în Chișinău amplasate și unde tu vii cu sticluța și o introduce în aparat și îți iei bani înapoi.
Moderatoarea: Despre aceste aparate, din păcate, personal am fost la câteva și multe din ele nu mai funcționează sau nu știu de ce nu sunt deservite. Stau pline abandonate.
Ina Coșeru: Deci, asta și facem noi în Parlamentul Republicii Moldova, schimbând legislația ca să putem să introducem aceste mecanisme. Care sunt mai costisitoare pentru agenții economici și agenții economici din start se opun acestor schimbări în legislație, pentru că asta presupune investiții.
Ca să poți să gestionezi mai bine deșeurile tale trebuie să investești în tot felul de aparate și dacă mergi de exemplu la Kaufland, vezi cât de multe tehnologii au procurat ei ca să poată să gestioneze deșeuri, să le preseze, să le boteze, să le colecteze prin aceste aparate dar asta este tot în formă de testare la moment.
Această rețea de magazine are contracte semnate cu agenții economici care le asigură finalitate pe tot tipul de deșeuri pe care ei le colectează. Și mai departe asociațiile colective își bat capul ce să facă cu deșeurile de la Kaufland. Mecanismul din depozit, de exemplu care în Lituania este obligatoriu pentru toți și devenind obligatoriu el și-a asigurat atingerea acestei ținte spectaculoase de 90 de procente. Asta înseamnă că deșeuri de ambalaj nu-i nicăieri în mediul. El practic în întregime este colectat și reciclat.
Deci, resursa naturală nu se pierde, mediul înconjurător nu se poluează.
Acesta și este obiectivul nostru pe mediu- să asigurăm un mediu curat prin gestionarea adecvată a deșeurilor. Este important la fel de menționat, pe lângă Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP)
și tot ce înseamnă deja oricare din care noi putem să producem ceva, este important de menționat și Centrul de Gestionare a Deșeurilor Periculoase care la fel este în Legea Deșeurilor a Moldovei astăzi, dar la fel noi nu-l aveam.
Și asta ar însemna că nu toate deșeurile periculoase: vopseli, pesticide, deșeuri medicale, baterii, acumulatori, uleiuri uzate, mercurul din lămpi luminiscente sau din termometre. Deci multe tipuri de deșeuri care cu siguranță pot crea cancer. Ele trebuie să fie gestionate foarte atent și atunci ele toate trebuie să ajungă doar prin mecanisme bine stabilite la acest centru. Și centru să elimine aceste deșeuri și ele să nu ajungă în râu, în sol, în aer și așa mai departe.
Moderatoarea: Se vehiculă unele spuse că de fapt acest sistem REP nu este atât de funcțional și unii operatori văd aceste sisteme colective sunt create mai mult ca să fie niște intermediare între operatori și însăși agenți economici care sunt supuși sistemului REP și ei văd ca o piedică decât o metodă de dezvoltare.
Agenții economici plătesc acestor sisteme colective, pe când banii ăștia ar putea să ajungă direct la operatori și operatorii să se dezvolte și să se colecteze mai mult și să se ocupă ei de asta.
Care ar fi explicația logică a existenței acestui sistem colectiv pentru sistemul REP?
Ina Coșeru: Este un instrument nou, tot ce este nou nu este bun pentru agenții economici. Din start se respinge și, așa cum am spus anterior, asta presupune investiții. Evident că nu vrem să investim în gestionarea deșeurilor. Pentru ce ne trebuia? Asta putea să investim în altceva. Nu știu, să extindem magazinul, să extindem volumul mărfurilor pe care le oferim oamenilor, dar nu gestionarea deșeurilor. Asta este ceva costisitor și nu neapărat că îți aduce beneficii, dar până la urmă aduce beneficii societății. Noi trebuie să creăm o societate care este sănătoasă și așa cum am spus acestea sunt resursele naturale pe care fie noi le păstrăm pentru copiii noștri. Nu vorbesc despre nu știu generație foarte îndepărtate, dar pentru ziua de mâine, pentru că asta vedeam că resursele naturale sunt micșorează.
Am exploatat, supraexploatat pădurile în Moldova, cu ce am rămas cu 10% de pădure, rămânem fără apă, asta înseamnă să nu folosești resursele rațional. Ai să lași copiii tăi fără resurse, inclusiv și pe partea asta de deșeuri din ambalaje, deci sunt resurse pe care noi puteam să le reciclăm și iarăși să producem. Ori să le aruncăm și ele să degradeze în gropile de gunoi.
Tot ce este nou din start se respinge. Acum în parlament votăm foarte multe legi noi care sunt conform directivelor europene și sunt niște modele noi europene de viață și multe din ele trebuie să le explici oamenilor. Timpul ăsta de explicare uneori este foarte lung. Până omul se consolează cu ideea că, da, eu trebuie să trăiesc așa și ulterior, la următoarea etapă să conștientizeze că da, asta are să-mi aducă beneficii, nu are să mă pună într-o situație de pierderea.
Moderatoarea: Cum asigurăm că nu sunt șarlatani, să zicem așa? Că aceste sisteme colective o să-și atingă ținta?
Ina Coșeru: Responsabilitatea Extinsă a Producătorului care este un instrument implementat în țările Uniunii Europene încă din anii 70. El s-a demonstrat în timp de a fi eficient. Da, exact sunt mulți experți din Uniunea Europeană, inclusiv ăia care au stat la baza creării acestui instrument și cu care m-am întâlnit eu și care au zis că și ei văd anumite lucruri care ar putea să fie îmbunătățite, dar mai bun este lumia decât responsabilitatea extinsă a producătorului nu există, bine decât mecanismul de depozit care este mai costisitor, dar cu mult mai eficient decât Responsabilitatea Extinsă a Producătorului.
REP-ul este de mai lungă durată. Noi putem să ne jucăm cu ținte, să le mărim treptat. Să creăm aceste asociații colective. Oamenii să vrea să semneze contracte ori să nu vrea să semneze contracte cu asociații colective și asta noi am introdus în lege și am vizat anumite sectoare economice care până acum nu plăteau taxe pentru poluarea mediului, introducând aceste tipuri de deșeuri în țară, pentru că dacă vrei să produci o sticlă de plastic, ai nevoie de granule tu oricum introduci aceste mărfuri prin vamă și plătește acolo. Taxa pentru poluarea mediului se plătește la vamă.
Și cultura este deja dezvoltată la acești agenți economici de a plăti taxe pentru poluarea mediului, pentru că aceste tipuri de mărfuri cauzează poluarea mediului. De exemplu, de producerea conservelor-ambalajul din sticla nu din plastic care n-au plătit pentru această taxă de poluare a mediului pe care trebuia să-i includem în legislație ca ei să vrea să semneze contracte cu asociații colective, pentru că spuneau doar sticla – nu populează.
Sticla nu-i plastic și de ce ar trebui voi să ne impuneți pe noi, ca noi să o colectăm. Ok, foarte bine, sticla nu poluează, dar sticla este resursă naturală. Și noi trebuie să o colectăm. Și atunci mecanismul de depozit este cu mult mai eficient și asta au demonstrat țările Uniunii Europene care au implementat acest mecanism dar este mai costisitor și asta alege agentul economic.
Deci, el investește în asta și are toată tehnologia. Tot echipamentul de a colecta sticlele din plastic, dar trebuie să investească bine. Și mecanismul de depozit noi l-am introdus în legislație, doar că el vai intra în vigoare din 2026. Până atunci oricum, noi ne jucăm cu REP-ul mai departe și toți agenții economici sunt obligați să semneze contracte cu asociații colective.
Ori astăzi noi nu avem toți agenții economici care semnează contracte, pentru că taxele pentru poluarea mediului oricum rămân mici și agenții economici nu sunt presați să semneze contracte. Deși, contractele la fel sunt foarte modeste, pentru că ca asociația colectivă se formeze acel cerc de agenți economici cu care să lucreze nu poate să se lanseze pe piață cu niște servicii care rup buzunarul agentului economic.
Lucrurile la fel sunt foarte echilibrate și modeste. Astăzi este foarte convenabil să semneze un contract cu asociația colectivă care prestează servicii la niște costuri foarte modeste și să colecteze această țintă rușinoasă de 10%. Oricum, noi cu Ministerul Mediului lucram și țintele vor fi modificate și vrem să le modificăm repede și să creștem nivelul de 40%, 50%.
Nu vom ajunge mâine ca în Lituania să colectăm 90%, dar spre asta vom merge și în timp toți vor vedea că asta nu este ceva care e legat de șarlatani. Că nu sunt intermediari, dar că este un mod normal de a colecta deșeurile, pentru că dacă tu nu vrei să o faci, orice agent economic poate s-o facă fără asociația colectivă, dar asta și am spus de la început, ca tu de sine stătător să o faci, tu ai nevoie de mai mulți bani. Și în special când vor crește țintele va fi foarte complicat pentru agentul economic să o facă, ceea ce am spus eu este valabil pentru toți.
Eu trebuie să sortez, colectez, presez, balotez, nu știu ce și se găsesc soluția ce se fac cu deșeul ăsta prin autorizația pe care am obținut-o. Eu trebuie să fac totul cap coadă ori pentru mine este foarte simplu să semnez un contract, nu îmi bat capul eu să-mi dezvolt mai departe afacerea cineva își bate capul și colectează aceste deșeuri.
Dar noi, ca și stat trebuie să avem grijă de asociația colectivă, pentru că asociația colectivă poate să nu aibă suficienți bani colectați de la agentul economic ca să poată să dezvolte aceste sisteme de colectare și sortare deșeurilor și să atingă ținta pe care noi, ca și stat o punem.
Moderatoarea: Cum susține statul atunci?
Ina Coșeru: Statul în țările Uniunii Europene, ei subvenționează asociațiile colective și le mai ofer diferite posibilități sau de a aplica la proiecte, sau de a subvenționa aceste asociații. Această afacere nu este profitabilă. Toate audierile, consultările pe care le-am avut eu pe aceste tipuri de schimbări în legislație acesta a fost unul din reproșuri clasice pe care le primeam eu de la agenții economici că – voi creați asociațiile astea colective care vor profita, care vor deveni foarte bogați și așa mai departe.
Nu este adevărat, pentru că în țările Uniunii Europene, această afacere nu este profitabilă și e de datoria statului dacă vrea să aibă grijă de cetățeni, să ajute asociațiile colective, să existe. Acest efort trebuie să fie unul comun, și din partea asociației colective, și din partea statului, și din partea primăriei, care la fel trebuie să aibă grijă de oamenii din localitatea sa, deci, toți împreună să investească în aceste în aceste politici.
Noi vorbim astăzi despre o parte profitabilă de deșeuri. Toată lumea vrea să sorteze, să recicleze. Sunt anumite tipuri de deșeuri care pot să-ți aducă un oarecare profit, dar sunt de exemplu deșeuri care nimănui nu aduc profit. În Chișinău se generează 600 de tone de deșeuri zilnic în perioadele calde și mai mult până la 1000 de tone zilnic care merg la Țânțăreni. Din păcate, nu sortăm, nu reciclăm, aveam un agent economic, dar deocamdată eforturile sunt foarte modeste. Nici 8 nu știu procente, nu reciclăm din ceea ce producem și iată din acest volum uriaș care merge zilnic la Țânțăreni cel puțin 1/2, dar uneori și mai mult asta e deșeu organic. El nu este profitabil.
Din el poți face compost, biogaz și așa mai departe. Tehnologiile sunt foarte scumpe, metantancurile care produc acest biogaz, dar în asta investește strict primărie din credite și asta nu-i profitabil. Dar noi vorbim azi despre acele tipuri de deșeuri care pot să le recicleze și care aduc profit și din această cauză acest domeniu trebuie să se dezvolte și deloc nu e legat de șarlatanie și de escrocherie, dar într-adevăr va aduce foarte multe beneficii tuturor.
Important este să nu opunem rezistență și să fie mai mulți agenți economici despre care ați menționat și dumneavoastră. Și să preia toți acest exemplu și cu cât mai mulți vor fi deschiși spre aceste noi metode, cu atât mai repede vom rezolva problema deșeurilor pentru că se va dezvolta piața. Cu cât mai recenți și mai închiși suntem cu atât piața se dezvoltă mai încet și nu apar oportunități pentru aceast agent economic, de exemplu să vândă baloții cuiva.
Există un număr de agenții economici care astăzi se reciclează în Moldova, există. Și oricare poate vinde aceste deșeuri în România, dar cu cît mai mai multe deschideri va fi cu atât mai repede se va crea piața și noi vom rezolva problema asta odată și pentru totdeauna. Și vom crea cultura oamenilor și a cetățenilor noștri să sorteze și agenților economici să sorteze și să recicleze și mediul va fi mai curat.
Moderatoarea: Mai am o întrebare. Pe parcursul a 2 ani, uite, tot fac solicitări, vorbesc foarte des cu Inspectoratul de Mediu, țin legătura și de fiecare dată vorbesc și despre sistemul REP. Și tot îi întreb, avem agenți economici care nu respectă sistemul REP, nu se asociază, nu au sistemul lor personal, avem oamenii penalizați la acest capitol și nu am primit încă niciun exemplu că iată cineva a fost penalizat că nu s-a aderat, nu a respectat ținta. De ce?
Ina Coșeru: Pentru că anul trecut a intrat în vigoare regulamentul deșeurilor de ambalaje care pune în aplicare responsabilitate extinsă a producătorului – 2023, 1 ianuarie. Anul trecut au intrat în alertă mulți agenți economici și ne întrebau din ce cauză din 2023, de ce nu mai târziu, dar legea deșeurilor e din 2016, regulamentele se elaborau de atunci de când legea a intrat în vigoare în 2017. Legea și regulamentele se elaborau de Ministerul Mediului în acei ani, consultări au fost organizate cu agenții economici nenumărate. Deci, toți știau că vor fi așa regulamente pe REP, inclusiv deșeuri din ambalaje sau pe alte tipuri de deșeuri care cad sub incidența REP-ului.
În 2020 a fost aprobat regulamentul prin hotărâre a guvernului în 2020. Dacă vorbim de ambalaje, deșeuri de ambalaje și s-a dat agenților economici o perioadă de 3 ani să se conformeze. Și tot în 2023 întrebau din ce cauză anul ăsta a intrat în vigoare. Toți știau, atât de mult timp s-a vorbit, mult timp s-a dat că să se conformeze, să revizuiască planurile de afaceri și să se pregătească pentru asta.
Pentru 10%, mamă dragă, e atât de puțin! Nu era vorba despre un efort inuman pentru ei. Dar până la urmă toate schimbările astea durează în timp, pentru că noi nu am avut cultura în Republica Moldova de a proteja mediul și asta niciodată n-a fost popular și politic nimeni nu a lucrat cu acest domeniu. El a fost în totalitate neglijat.
Dacă în 2023 a fost anul în care a intrat în vigoare REP-ul pe ambalaje, în anul 2024, noi o să vedem controale, o să vedeam rapoartele din partea inspectoratului sau reportaje cu implicarea lor care vor merge cu agenții economici care merg deja la agenții economici și controlează și o să vedeți informația despre asta. Și puteți să fiți în permanență legătură cu ei ca să vedeți care este situația.
Evident că prin inspectorat noi creăm această presiune suplimentară de control al implementării legislației de mediu. Avem nevoie de mai mulți inspectori, pentru că dacă e atât de neglijat, domeniul înseamnă că are multe probleme și trebuie de ajuns în tare multe locuri. Ca să înțelegi care este situația. Avem în Chișinău 600 de agenți economici care sunt cu impact major asupra mediului și care încă sunt tare departe de a proteja mediul și unde trebuie să lucrăm și să explicăm și să informăm și să presăm inclusiv prin inspectorat ca să puteam să ajungem acolo unde trebuie. Dar așa cum am spus de la începutul emisiunii, eu din cauza asta și am început cu deschiderea negocierilor, deci va fi aprobat cadrul de negocieri acum în iunie 2024 și de acum încolo gata, totul este obligatoriu.
Deci fiecare directivă, avem 27.000 de directive de armonizat la legislația noastră pe toate domeniile 33 de capitole a acquis-ului comunitar, pus economic și politic. Vă dați seama cât de mult de lucru, dar totul este obligatoriu. Unicul lucru pe care puteam să-l discutăm, pentru că se numește această etapă de negocieri
Dar ce negociem? Noi nu negociem conținutul directivei dacă-i pe deșeuri, ea toată este obligatorie pentru noi și REP-ul e obligatoriu. Noi discutăm termenul de intrare în vigoare a tuturor instrumentelor pe care le are o directivă sau alta și puteam să discutăm anumite derogări că astăzi sunt gata să facă asta, peste un an asta, peste doi ani asta și iată planul ăsta de intrarea în vigoare a fiecărei directive noi îl discutăm prin negocieri cu Uniunea Europeană și costurile de implementare a directivelor, pentru că e tare multe sunt costisitoare inclusiv pe agricultură foarte costisitor, pe economic, pe mediu foarte costisitor.
Și atunci noi discutăm aceste costuri, cât costă de unde găsim toți banii ăștia ca să putem să facem schimbarea. Pentru că asta, de fapt, întreabă toți cetățenii ce înseamnă integrarea europeană și cum ea arată? Și ca ea să arate în așa mod ca oamenii să înțeleagă că integrarea europeană este un beneficiu pentru noi toți, noi trebuie să investim mult în multe domenii.
Moderatoarea: Spre final, dacă ai un mesaj către urmăritorii noștri sau un îndemn către agenți economici să sorteze, ești binevenită.
Ina Coșeru: Asta și vreau să îi rog pe toți și agenții economici, dar și cetățenii din Republica Moldova să fie deschiși spre schimbări în domeniul mediului. Să nu ne opunem, să punem rezistență, dar să înțelegem cu cât mai repede noi le vom implementa, cu atât mai repede vom putea să asigurăm un mediu care cu adevărat este curat.
Este sigur pentru noi toți și pentru copiii noștri. Nici o schimbare nu este simplă, ori uneori nici nu este comodă. Dar până la urmă noi cu toții vom înțelege cât de important este acest drum complicat pe care noi o vom parcurge împreună, pentru că el ne va aduce modul european de viață în Republica Moldova. Într-adevăr, ne vom asigura că Europa este la noi acasă și nu vom vedea acele exemple europene doar în țările Uniunii Europene, dar le vom simți la noi în viața de zi cu zi.
Moderatoarea: Mulțumesc mult, sper că într-adevăr, spectatorii noștri vor auzi cuvintele și vor avea grijă mai mult de mediu. Eu îți mulțumesc mult că ai acceptat invitația. Am avut o discuție foarte sinceră și informativă. Te mai invit mai la următoarele ediții, va fi o plăcere să mai discutăm și vă spun la revedere și pe curând.
