Inspectoratul pentru Protecția Mediului Hîncești a investigat în teritoriu și a descoperit o micro gunoiște stihiinică în extravilanul localității Cărpineanca, comuna Sărata Galbenă. În perioada de salubrizare din raionul Hîncești au fost depistate 37 de micro gunoiști în 13 localități/comune, în medie câte două per comunitate. În primăvara anului 2024, Inspectoratul pentru Protecția Mediului a depistat în Republica Moldova – 1081 de micro gunoiști cu suprafața sub 200 m², dintre care 854 au fost salubrizate.
Micro gunoiștea și autoritățile publice locale
În urma raidului de salubrizare, inspectorii au depistat o micro gunoiște neautorizată. „Noi am mai efectuat astfel de raiduri de salubrizare în trecut. Colegii noștri au fost deja pe teren, însă depozitarea neautorizată nu fusese identificată anterior. Acum, în urma unui alt raid, am depistat-o.” a menționat Vasile Moraru, șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului din Hâncești.
În perioada de salubrizare din raionul Hîncești au fost depistate 37 de micro gunoiști în 13 localități/commune, în medie câte două per comunitate. Suprafața totală afectată de aceste gunoisti este de 4,000 de metri pătrați (0.004 km²). Dintre acestea, multe au fost situate pe spații verzi și terenuri publice. Raportând această suprafață la suprafața totală a raionului, constatăm că aproximativ 0.00027% din suprafața raionului Hîncești este ocupată de gunoistile stihiinice.
Au contactat administrația publică locală și împreună cu primarul au mers la fața locului pentru a evalua situația și a discuta despre măsurile necesare pentru evacuarea deșeurilor. Autoritățile locale nu cunoșteau despre existența acestei micro gunoiști stihiinici, însă au fost dispuse să colaboreze pentru a rezolva problema.
„Am mobilizat echipamentele necesare și am invitat tehnica pentru a începe evacuarea astăzi. Avem nevoie de sprijin pentru a identifica și sancționa pe cei responsabili conform legii.” a explicat Mihai Lozăvoi, primarul comunei Sărata Galbenă, din raionul Hâncești.
A fost întocmit un act de inspectare în care au fost stabilite indicații obligatorii pentru evacuarea microgunoiștei într-un termen maxim de 30 de zile. La expirarea acestui termen, inspectorii de mediu vor reveni în locația respectivă pentru a verifica respectarea prescripțiilor indicate în actul de inspectare.
Lichidarea gunoiștei nu a fost posibilă imediat din cauza defectării echipamentului tehnic, care nu este nou și necesită frecvent reparații. Lipsa pieselor de schimb și durata mare de livrare contribuie la întârzierea procesului de salubrizare, complicând gestionarea deșeurilor în localitățile afectate. „Cu echipamente mai noi și mai performante, costurile de întreținere și reparații ar scădea semnificativ. Astfel, serviciul nostru ar deveni mai eficient și mai accesibil pentru toți locuitorii comunei.” a explicat Mihai Lozăvoi, primarul comunei Sărata Galbenă, din raionul Hâncești.
Sistemul de salubrizare și apariția micro gunoiștilor stihiinice
Spatarenco Veaceslav, director la Întreprinderea Municipală din Sărata Galbenă, a povestit că întreprinderea are cinci lucrători și un tractorist. Pensionarii plătesc șapte lei de persoană pentru colectarea gunoiului, iar restul plătesc zece lei. Suma maximă pe care o plătesc familiile este de 40 de lei, indiferent de numărul de membri în familie.
Întreprinderea se confruntă cu mai multe provocări, printre care lipsa lucrătorilor și dificultățile în menținerea și întreținerea sistemului de salubrizare. Salariile angajaților variază între șase și opt mii de lei pe lună, în funcție de natura muncii. Agentul economic are contracte cu majoritatea locuitorilor pentru serviciile de colectare a deșeurilor și gestionare a cimitirelor, cu aproximativ 95% dintre gospodării având contracte în vigoare.
Una dintre principalele cauze ale existenței gunoistilor neautorizate este faptul că oameni continuă să arunce deșeurile în locuri nepermise, fie din comoditate, fie din obișnuință. „Avem un serviciu de salubrizare eficient, dar ne confruntăm cu rezistența localnicilor de a respecta regulile. Ne străduim să educăm și să implicăm comunitatea pentru a menține curățenia.” susține Mihai Lozăvoi, primarul comunei Sărata Galbenă, din raionul Hâncești.
Solomon Gheorghe lucrează la întreprinderea municipală și se ocupă de servicii de salubrizare, cum ar fi colectarea gunoiului. A lucrat la întreprindere aproximativ patru ani. El a participat la evacuarea mai multor micro gunoiști stihiinice, adesea implicându-se personal în activități precum strângerea gunoiului de pe marginea drumurilor. A recunoscut că există o problemă cu anumite persoane care aruncă gunoaiele la întâmplare, uneori neștiind consecințele acțiunilor lor. „Îi spui omului să nu arunce, dar ei în față îți răspund – bun, noi am înțeles și tot continui să arunce gunoiul. Așa-i la noi.” a spus Gheorghe Solomon.
În ceea ce privește schimbarea mentalității oamenilor pentru a preveni aruncarea la întâmplare a deșeurilor, Gheorghe consideră că responsabilitatea principală revine individului și conștiinței sale personale. El crede că oamenii trebuie să își schimbe comportamentul singuri și că intervenția exterioară poate avea un impact limitat în absența unei dorințe reale de schimbare din partea individului.
Impactul micro gunoiștilor stihiinice la nivel național
În primăvara anului 2024, Inspectoratul pentru Protecția Mediului a depistat în Republica Moldova – 1081 de micro gunoiști cu suprafața sub 200 m², dintre care 854 au fost salubrizate. Aproximativ 93 de hectare au fost afectate de micro gunoiști, iar în jur de 74 de hectare au fost salubrizate.
Parcul Valea Morilor din Chișinău are o suprafață de aproximativ 34 hectare. 93 hectare ar reprezenta aproximativ 2.7 ori suprafața acestui parc. Un stadion de fotbal standard are o suprafață de aproximativ 0.7 hectare (7,000 m²). Astfel, 93 hectare ar fi echivalentul a aproximativ 133 de stadioane de fotbal.
Suprafața nesalubrizată rămasă în țară este – 19 hectare, care ar ar fi echivalentul a aproximativ 27 de stadioane de fotbal.
Raioanele cu cele mai multe micro gunoisti raportate sunt Căușeni (116), Florești (96) și Ialoveni (72). Raionul Hîncești se situează pe locul 11 din 37, cu 37 de gunoisti depistate.
Distribuția micro gunoiștilor stihiinice raportate de Inspectoratul pentru Protecția Mediului în Republica Moldova:
Notă: Aceste localități nu au intrat în top din cauza ca nu sunt disponibile datele: mun. Bălți, Cahul, Dubăsari, Edineț, Rezina, Sîngerei, Șoldănești,Telenești.
Importanța infrastructurii locale în soluționarea problemei
Am discutat cu Constantin Bulimaga, doctor habilitat în biologie care ne-a oferit o perspectivă detaliată asupra acestei situației. El a subliniat că poluarea mediului este un efect direct al depozitării necorespunzătoare a deșeurilor. ” Aceste gunoiștilor stihiinice sunt neplăcute și duc la poluare. Deșeurile de construcție și alte tipuri de deșeuri ajung pe câmpuri și în păduri, contribuind semnificativ la poluare,” a explicat cercetătorul.
Un aspect crucial menționat de Bulimaga este responsabilitatea autorităților publice locale. Acestea trebuie să ia decizii corecte privind depozitarea deșeurilor și să selecteze terenurile adecvate, conform cerințelor ecologice și strategiilor naționale și europene. “Depozitarea deșeurilor necesită cercetări detaliate privind adâncimea apelor subterane și stratul de argilă corespunzător. Trebuie create rampe de colectare mici pentru fiecare localitate, astfel încât oamenii să aibă unde depozita deșeurile,” a explicat expertul.
Cercetătorul a insistat asupra importanței conștientizării populației. “Fiecare persoană trebuie să înțeleagă că deșeurile contribuie la poluarea mediului și creează probleme pentru toți,” a afirmat el. Conștientizarea și educarea populației sunt pași esențiali în rezolvarea acestei probleme.
Soluția propusă de Bulimaga implică colectarea deșeurilor în puncte speciale cu pubele, de unde acestea să fie transportate la centre de colectare. Cercetătorul susține că aproximatv 70% dintre deșeuri ar putea fi reutilizate, dacă ar fi gestionate corespunzător.
El a oferit exemple concrete de reutilizare a deșeurilor. “Deșeurile de sticlă sunt foarte utile. Fabrica de Sticlă din Chișinău folosește 30% deșeuri de sticlă în producție,” a explicat el. De asemenea, deșeurile de polietilenă tereftalat sunt prelucrate pentru a produce fibre artificiale utilizate în diverse industrii.
Concluzia cercetătorului e că gestionarea corectă a deșeurilor este esențială pentru Republica Moldova, care importă aproximativ 90% din materiile prime. Utilizarea deșeurilor ca materie primă pentru diverse articole economice poate contribui semnificativ la reducerea costurilor și la protejarea mediului.
