Dragi spectători, aceasta este cea de-a patra ediție a emisiunii „Pentru un mediu curat”, despre guvernanța de mediu, educația juridică și impactul proiectelor implementate de către sectorul asociativ, în baza exemplului proiectului, „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de Asociația Obștească „Ecocontact” cu suportul Suediei.
Eu sunt Carolina Buimestru, iar invitatele mele de astăzi sunt Iordanca-Rodica Iordanov, directoarea executivă „EcoContact” și Tatiana Echim, managera proiectului Justiție Verde.
În contextul faptului că emisiunea „Pentru un mediu curat” a luat naștere în proiectul „O Justiție Verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”. la fel și investigațiile jurnalistice, care am mers în localitatea Ulmu, am văzut are este situația cunoștii de acolo, am investigat problema reciclării în raionul Ialoveni, am mers și am investigat fenomenul gunoiștilor stihiinice, am făcut un studiu de caz despre implicarea sectorului asociativ în rezolvarea problemelor de mediu. În acest context am decis să ne spună mai multe detalii despre acest proiect care, la sigur, are rezultate frumoase.
Moderatoarea: Puteți să ne spuneți mai multe despre conceptul guvernanța de mediu, care este acum activ promovat? Ce presupune? Care este importanța promovării acestor principii la noi în Republica Moldova?
Iordanca-Rodica Iordanov: Vă mulțumim pentru faptul că sunteți activi pe domeniul promovării aspectelor de mediu și investigațiilor în domeniul mediului. Trebuie să recunoaștem că guvernanța de mediu este un concept care se aplică pe plan european, internațional, de foarte, foarte mulți ani. Nu există o decizie luată în domeniul mediului care nu ar fi bazată pe partea de conceptul guvernanța de mediu, buna guvernanță de mediu. Și mai mult că atât în toate statele Uniunii Europene, guvernanța de mediu se aplică atât la nivel local, cât și la nivel național.
Ce ar însemna în practică? În primul rând respectarea drepturilor omului pe toate segmentele care ar avea un impact asupra mediului. Doi, ar însemna că tot ce ține de luarea deciziilor pe mediu trebuie să treacă prin aspectele de evaluare de impact, aplicarea principiului atât a prevenirii cât și a precauției, ceea ce ar însemna că până la luarea unei decizii trebuie să facem estimările. Va fi benefic pentru mediu, va fi benefic din punct de vedere a folosirii durabile a resurselor naturale sau va fi benefic inclusiv pentru cetățean, populație, comunitate, inclusiv pentru păturile social vulnerabile.
Ca să înțelegeți despre ce vorbesc, foarte mulți promovează acum aspectele de schimbări climatice, deciziile care se iau la nivel local și național. Întrebarea este ce se întâmplă cu grupurile social vulnerabile, cu persoanele care nu fac față la costurile destul de înalte pe aspectele de adaptare sau mitigare pe schimbări climatice. Îi luăm în considerare sau nu?
Ce se întâmplă cu migrarea din cauza lipsei de resurse de apă sau lipsei de resurse energetice afectați în mijloci de schimbările climatice. Deci toate aceste aspecte trebuie să fie analizate în profunzime, toate trebuie să fie puse pe decizie. În procesul de luarea deciziilor trebuie să ne gândim la transparență, acces la informații, datele trebuie să fie veritice, datele trebuie să fie verificate, nimic lucrurilor trebuie să-i oferim posibilitate cetățeanului, grupului social vulnerabil organizațiilor neguvernamentale se expună, să avem timp pentru a analiza aceste propuneri, fiindcă toate propunerile au dreptul la viață, pur și simplu ele trebuie privite din toate prizmele. Deci sunt mai multe aspecte care trebuie să fie gândite atunci când se ia o decizie și e obligatoriu dialogul.
Dialogul dintre cel care ia decizie și cel care este afectat de decizia luată. Fie că este o decizie pozitivă sau o decizie care va perturba ordinea de viață. Ele toate trebuie analizate. Și atunci punem în față care sunt aceste riscuri, riscuri de mediu, riscuri pentru viața și sănătatea omului și se ia decizia cea mai corectă.
Dar aici trebuie să avem și o cultură, atât cultură care ține de modul cum se iau deciziile, modul cum se negociază, când se intră în negocieri, care este compromisul, cât se merge în compromis și evident partea de drept. Fiindcă toate deciziile într-o formă oarecare afectează sau pot afecta anumite drepturi. Și aici acel cadru normativ, acele reguli de joc, ele trebuie să fie bine cunoscute de toată lumea implicată în procesul de guvernare de mediul.
Moderatoarea: De ce a apărut acum această noțiune și ce schimbă această noțiune în tot ce s-a făcut până acum, ce a adus nou?
Iordanca-Rodica Iordanov: Nu este o noțiune nouă pentru Republica Moldova, fiindcă „EcoContact”-ul permanent a promovat. Noi în curând, împlinim deja 14 ani de activitate, noi permanent am promovat participare activă, transparența, accesul la informații, accesul la justiții, dar acum este mai vizibil acest concept din mai multe considerente.
În primul rând că suntem într-o ambiție mare de integrare europeană și tot ce înseamnă integrare europeană pe partea economică, pe partea energetică, infrastructură, agricultură, sănătate, este și cu implicarea mediului. Deci, aici trebuie să ținem cont de tot ce zice partea de mediu, care sunt efectele, cum o construcție de drum va afecta biodiversitatea și care sunt riscurile, de exemplu, efectul asupra vieții și sănătății omului. Și nu toată lumea percepe acestea fiindcă nu s-a luat prea serios domeniul mediului, avem consecințe urâte și, respectiv, ele trebuie să fie aduse la cunoștința persoanei care este afectat, comunității care este afectată.
În unele cazuri se găsește compromisul foarte ușor, fiindcă lumea este de acord să cedeze contra unui beneficiu mic, dar în alte cazuri sunt situații când se intră în negocieri de ani de zile. Și aici trebuie să avem și răbdarea, și empatie, și înțelegerea de ce, sau să venim cu beneficii deja vizibile, tangibile. Plus, la aceasta noi am schimbat destul de mult legislația. Legislația este deja pe multe componente racordată la cerințele Uniunii Europene, unde este o condiție obligatorie-transparență, bună guvernanță, evaluarea de impact, participarea publică, toată legislația de mediu ține de implicarea publicului. Noi avem capitole aparte în majoritatea cadrului normativ, unde este prevăzut transparența,
participarea și accesul la informații.
Moderatoarea: Și în contextul că ați menționat că „EcoContact” deja are o istorie bogată, vă rog să ne povestiți cine este EcoContact și cu ce vă ocupați, care sunt activitățile de bază?
Iordanca-Rodica Iordanov: Frumoasă întrebare. Cred că noi aici putem să vorbim ore întregi, chiar săptămâni. EcoContact este o organizație neguvernamentală care a fost lansată în anul 2010, dar ca rezultat a unei activități foarte frumoase cu organizația olandeză Milieukontakt International, care și-a început activitățile în 2001, dar bine, erau niște circunstanțe mai aparte, respectiv EcoContactul este succesor a activităților Milieukontakt International.
Noi putem să spunem că baza activităților noastre a început încă în 2001, când au fost lansate primele proiecte dedicate mediului și societății civili. Noi am reușit între timp să creăm o comunitate de ONG-uri foarte mare. Noi am fost ultimii ani promotorii forumului organizațiilor neguvernamentale de mediu. Noi am realizat foarte multe proiecte, atât tehnice, de exemplu, proiecte care țineau de curățirea localităților de pesticide învechite sau de substanțe toxice, cum sunt poluanții organici. Noi am făcut diferite proiecte în domeniul biodiversității, în domeniul apelor, dar partea cea mai mare a activităților noastre este totuși dedicată componentiei juridice. Noi suntem cei care lucrăm pe componenta transpunerea legislației de mediu, evaluarea cadrului normativ național cu cel internațional și european, elaborarea diferitor poziții a sectorului asociativ pe diferite teme.
De exemplu, noi am fost primii care am bătut alarma referitor la lipsa unui sistem de management a deșeurilor în Republica Moldova. Noi atunci am venit cu anumite propuneri. Noi am bătut alarma încă în anii 2005-2007 pe marginea lipsei unui sistem de management al apelor. Noi ne-am implicat foarte mult în tot ce ține de gestionarea apelor pe segmentul bazinal și sub-bazinal. Suntem membri la foarte multe grupuri de lucruri la nivel local, internațional și național.
Deci încercăm să promovăm prin activitățile noastre nemijlocit poziția sectorului asociativ, poziția cetățeanului, poziția comunităților în raport cu deciziile de mediu. Trebuie să menționăm că „EcoContactul” este și gazda Centrului Aarhus, centrul de informare și consultanță de mediu. Noi oferim consultanță atât pe partea practică de mediu, cât și pe partea normativă, juridică de mediu. Noi avem dosare lansate în instanță de judicată și le ducem la bun sfârșit. Noi suntem cu implicări internaționale pe acele cazuri care le-am lansat ca să ajungem la un numitor comun pe soluționarea cazurilor care, fie că au fost abandonate, fie direct au dus la încălcarea dreptului omului sau comunităților la un mediu sănătos și încercăm să continuăm cu aceste proiecte de mediu, în special în comunități. Mai avem și programe de mini-granturi pentru comunități, fiindcă vrem totuși aspectul acesta de proprietate să-l transmitem comunităților pe întrebările de mediu și trebuie să recunoaștem că avem peste 200 de comunități în care suntem activi. Am reușit să implementăm proiecte, am reușit să stabilim parteneriate, coordonăm două sub-bazine atât pe Lăpușna, cât și pe Frumoasa Crihana. Suntem foarte mulțumiți partenerilor că au încredere în noi și continuăm activitățile ca să facem față la toate provocările care țin atât de domeniul mediului, cât și de domeniul legislației de mediu.
Moderatoarea: Puteți să-mi spuneți cât de mare este echipa dacă reușiți să atâtea lucruri să faceți?
Iordanca-Rodica Iordanov: În cadrul echipii, staful sau grupul permanent angajat, la momentul defață suntem 12 persoane, dar echipa de experți este mult mai mare. Chiar la moment făceam o inventarierie a contractelor și vreau să spun că numai experți avem peste 30 de colegi angajați care prestează servicii pe bază de contracte, avem specialiști pe majoritatea domeniilor de mediu, atât pe apă, cât și pe gestionarea deșeurilor, gestionarea substanților chimice, pe biodiversitate, pe arei protejate, avem specialiști care țin de legislație de mediu și pe legislație la fel divizată.
Noi facem foarte multe instruiri, avem programele noastre și acum suntem, sperăm că le vom certifica ca să le putem oferi la un grup foarte mare de cetățeni, atât ONG-uri cât și autorități. Deci avem un portfoliu destul de bogat și ca experiență și partea bună că noi putem uni această experiență ca să fie durabilă și cei ce s-a reușit în primul proiect, de exemplu, să fie bază pentru următorul proiect, ca să ducem activitățile în continuare și să vedem rezultatele, fiindcă pe domeniul mediului rezultatele nu se vedă într-o singură zi. Vă dați foarte bine seama că ca să plantezi o pădure îți trebuiesc ani, să o vezi deja mare, ca să curăți un râu îți trebuiesc ani și investiții și o mentenanță permanentă, ca să curăți un teren de deșeuri poluante, la fel este nevoie de ani, deci trebuie să avem acest proces continuu.
Și cel mai important este că în aceste activități trebuie să fie implicarea autorităților locale, cetățeanului, fiindcă ceea ce noi facem, noi venim cu expertiză, anumite ghidări, anumite reguli de joc care deja sunt cunoscute și noi doar le ajustăm la condițiile Republicii Moldova. Dacă tot vorbim despre resursa umană, știu că aceasta este cea mai mare provocare a tuturor ONG-urilor, a tuturor inginerii în Republica Moldova este o problemă cu resursa umană și vreau să aflăm cum voi depășiți această problemă a resurselor umane.
E o problemă foarte mare, recunosc că în realitate este o problemă mare. În primul rând, cei care îi identificăm vrem să îi păstrăm, fiindcă noi mergem pe abordarea că în cazul în care s-a făcut o investiție, această investiție trebuie valorificată. Obligatoriu atât membrii „EcoContact”-ului, cât și persoanele care prestează servicii sunt invitate la foarte multe instruiri, evident că este motivare financiară și aici lucrăm ca să avem motivarea financiară.
Noi suntem, de fapt, foarte activi și în parteneriatul ESTIC. Colegii noștri au participat la toate evenimentele, atât europene cât și naționale, și respectiv încercăm ca acest număr de persoane să fie permanent în preajma noastră, susținuți, motivați și promovați acolo unde este posibil.
Moderatoarea: Aveți experți tineri?
Iordanca-Rodica Iordanov: De fapt, colectivul este tânăr, eu aș zice, și chiar sperăm foarte mult că vom minține acest colectiv. Mai mult că atât noi am mers și într-un exercițiu foarte frumos, noi am început să angajăm nemijlocit colegi în teritoriu, care sunt bazați în teritoriu, lucrează cu noi și ne reprezintă în teritoriu. Atât este și ușor pentru comunități, în special pentru autoritățile publice locale și pentru partenerii din domeniul justiției, fiindcă au un reprezentant în teritoriu care îi pot ghida, le pot explica valorIle, esența, modul de lucru a „EcoContact”-ului și așa avem și extinderea de rețea.
Moderatoarea: Care sunt alte provocări care le întâmpinați?
Iordanca-Rodica Iordanov: În primul rând, trebuie să recunoaștem că mediul nu este o prioritate, inclusiv și nu la toți donătorii mediul este o prioritate. De ce este necesar ca să arătăm o calitate destul de înaltă și profesionalism în ceea ce facem? De ce este nevoie și să avem acele instruiri cu comunicare permanentă. Este foarte important să avem dialogul acesta și să discutăm cu partenerii ca să le explicăm care este pasul următor, ce vrem să facem, de ce este importantă următoarea activitate și nu din cauza că este nevoie stringentă de sume de bani pentru a exista, dar anume pentru că vrem să atingem scopurile de îmbunătățire a calității mediului, vrem să avem această combinație dintre politici, legislație, activitate practică și obligătoriu cetățeanul, omul, să fie în centru acestor evenimente, activități, trebuie să recunoaștem că este important să avem și această educație de mediu.
Și nu vorbesc de educație numai la grădiniță, școală și tot așa mai departe, dar educație pe parcursul vieții. Provocări sunt foarte multe, trebuie permanent să menținem și calitatea. EcoContact-ul este o organizație care a fost testată, verificată de către companii de certificare internațională și noi avem obligații pentru a face față acelor standarde de calitate în activitate pe mediu și noi trebuie să ținem pasul acestor cerințe.
Moderatoarea: Puteți să ne spuneți care sunt activitățile planificate pentru anul acesta a asociației?
Iordanca-Rodica Iordanov: Pentru anul acesta, din cele activități care le avem majore, continuăm să lucrăm pe domeniul legislației, dar cred că Tatiana va vorbi mai mult aici. Avem activități dedicate ariilor protejate de stat.
Moderatoarea: De ce e nevoie de ajutor sau activități pentru arele protejate?
Iordanca-Rodica Iordanov: Trebuie să recunoaștem că ariele naturale protejate de stat mult timp nu au fost luate în vizor. Probabil cunoașteți că au fost și mai multe carențe legislative, au fost permise unele activități în ariele naturale, ceea ce contravine și conceptului de aree naturală protejată de stat, contravine sistemului de conservare a naturii. Încă avem un sistem învechit, trebuie să trecem la o abordare mai nouă, trebuie să găsim compromisul dintre dintre conservarea unor elemente ale naturii, dar totodată și să găsim spațiu pentru activitățile turistice, activitățile de agrement.
Trebuie să avem un genofond securizat. Mai avem cazuri când în arele naturale avem și specii de animale și plante invazive sau alogene care, de fapt, perturbează acest sistem. Deci, în mult timp, nu s-au făcut investiții mari, dar și nici o evaluare detaliată. Iată, acum noi încercăm printr-un cadru normativ nou să aducem aceste, măcar să punem un sistem clar definit cum ar trebui să fie. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană noi trebuie să trecem la un sistem așa numit Natura 2000. Noi cu colegii din programul LIFE suntem într-un proces de identificare a pașilor cum trecem de la sistemul rețeauă ecologică sau rețeauă EMERALD, cum e corect numit acum în legislație, la Natura 2000, fiindcă nu este un proces pur de schimbarea denumirii.
Este un proces care ar însemna foarte mulți bani pentru cartografiere, delimitare, dar până a face acest lucru tehnic este necesar să înțelegem criteriile, este necesar să evaluăm ariile naturale, să înțelegem ce mai avem din aceste arei naturale să avem și programe de reabilitare anumitor specie, fiindcă numărul de plante și speciei de plante și animale care sunt inclusi în Cartea Roșie, pe parcursul anilor, tot este în creștere și acesta nu este un indicator bun.
Da, este un indicator că savanții reușesc mai mult să cerceteze, mai mult să descoperi, să înțeleagă anumite relații în ecosisteme, dar numărul mare de specii de plante și animale în Cartea Roșiei de la an la an, de la 10 la 10 ani, este destul de alarmant. Și acum colegii de la Institutul Grădina Botanică și colegii de la Institutul de Zoologie sunt în proces de elaborare a unii noi Cărți Roșii și noi trebuie să avem planificat cum să diminuăm acest număr mare de plante și animale în Cartea Roșie. Și ce facem, de exemplu, cum aducem o specie înapoi de păsări, cum aducem o specie înapoi de plante, cum le conservăm, este oare necesar să fie conservat? Eu cred că am ocupat prea mult spațiu.
Moderatoarea: Eu urmăresc toate Cărțile Roșii, am chiar propria mea bibliotecă, Cartea Roșie, desigur. Așteptam următoarea ediție, sunt curioasă să văd care sunt diferențele dintre ediția anterioară, ediția actuală și mă bucur aud că va fi următoarea ediție.
Iordanca-Rodica Iordanov: Contractul a fost semnat în aprilie 2024. Și acum, apropo, am înțeles că vom avea și chiar în ariile protejate, vom avea investiții în echipamente, se vor face instalații de videocamere mici în preajma cuiburilor ca să fie urmărite aceste păsări, în special păsările rare sau care sunt periclitate. Deci se fac cu pași mici, noi evident că ne-am dorit foarte mult să avem o accelerare fiindcă accelerarea pe domeniul mediului și în special pe domeniul apă, biodiversitate, aer, sol, ar însemna și accelerarea pe luarea multor decizii economice, fiindcă acum foarte multe decizii de infrastructură se iau anevoios din cauza că nu sunt date de mediul.
Moderatoarea: Să le dedicăm anume celor care doresc să se implice și au, să zicem așa, un ONG nou-nouț și ar vrea să înceapă lupta pentru un mediu curat și cum să o înceapă? Care ar fi primii pași sau sfaturi care le-ați dat?
Iordanca-Rodica Iordanov: Tatiana, dacă…
Tatiana Echim: Da, cu mare drag. Deci, cred că nu există o rețetă magică pentru fiecare organizație. Totul depinde de care este scopul. Până la urmă, orice asociație se formează pentru un anumit scop și deseori scopul fiind realizat, cumva trebuie să urmeze o altă cale. Clar că activitatea de mediu nu poate fi privită ca o activitate distinctă.
Este foarte mult asociată și cu celelalte activități care sunt derulate, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii, cum ar fi educația, cum ar fi partea socială și impactul asupra grupurilor vulnerabile. Cu certitudine putem
spune că pentru ONG-urile care sunt la început de cale și ONG-urile care momentan nu pot atrage atenție sau fonduri pentru un anumit segment de mediu sau pentru a rezolva anumită problemă privind componenta de mediu, atunci ar trebui clar că se prevească domeniul mediu ca un domeniu cross-dimensional, un domeniu care obligatoriu ar trebui să se regăsească în celelalte proiecte de dezvoltare comunitară, de dezvoltare durabilă, dar cu certitudine, odată fi informați pentru un scop anumit de protecție mediului, noi tot timpul încurajăm ca anume parte de protecția mediului, activitățile civice, dialogul cu APL-urile, participarea la dezbaterele care sunt organizate fie pentru lansarea unei activități economice, fie pentru lichidarea unor activități economice.
Aici ar fi rolul cheie și noi foarte mult mizăm, cum au menționat și doamna Iordanov, de fapt ECOCONTACT împreună cu mai multe ONG-uri care au peste două decenii de activitate, organizează odată la doi ani aceste forumuri ONG-urilor de mediu, deci tot mai mult ne axăm pe creșterea potențialului ONG-urilor noi. Vreau să vă spun că am avut diverse perioade, ca și celelalte rețele de ONG-uri, au fost un pic atunci când s-au format foarte multe ONG-uri, toți erau activi, am avut și un anumit declin, ca și societate, am avut procesul migrațional, am avut îmbătrânirea cadrelor.
Mai există problema respectivă că mulți tineri nu-și aleg specialitățile legate de protecția mediului, geologia, geodezia, gestionarea mai multor componente de mediu ca fiind una prioritară. Și aici clar că este rolul totuși sistemului nostru de învățământ să încurajeze tinerii să meargă calea respectivă, fiindcă vreau să vă spun că atunci când am abordat subiecte ce țin, spre exemplu, de gestionare resurselor minerale, vârsta media a specialiștilor era aproximativ 70 de ani.
Și asta, de fapt, ne alarmează foarte mult, că noi, ca țară, în prisma la câteva zeci de ani, am putea să rămânem fără experți la nivel național și vom fi nevoiți tot timpul să atragem expertiza internațională care costă. Cred că este un complex din mai multe activități care trebuie să fie îndeplinite și totodată, de fiecare dată menționăm.
Dacă vreți să lanțați în această activitate, veniți în Centrul AARHUS, centru care poate livra foarte multe consultații, sfaturi, poate oferi chiar deseori niște recomandări pentru formularea activităților din cadrul proiectului, ca ei să aibă o mai bună percepere din partea donatorilor.
Iordanca-Rodica Iordanov: Dacă îmi permiteți, ceea ce noi am observat pe parcursul, aș zice eu, ultimii doi ani, un fenomen neobișnuit. Noi totdeauna am plecat pentru o societate civilă orientată pe protecția mediului și aceste organizații neguvernamentale, cum și-a zis și Tatiana, nu sunt doar pur mediu. Ele sunt, evident, cu combinații din domeniul social, educațional, comunitar, mai ales dacă vorbim despre organizațiile guvernamentale din localități.
Dar toate aceste organizații au un element foarte specific. Îi doare sufletul pentru mediu și luptă foarte mult pentru a proteja mediu. Noi am avut cazuri când am identificat și persoane și organizații care au fost maltratate pentru faptul că vroiau să promoveze sau chiar promovau interesele de mediu. Dar ceea ce s-a observat pe parcursul ultimului an, din cauza că și legislația de mediu, dar totodată și activitățile de mediu au o influență mai mare asupra regulilor de joc în domeniul business-ului, au apărut pe podium hai să zicem așa, multe organizații care au fost create de către business, nu acum recent, dar poate și mult mai înainte ca să promoveze interesele business-ului și acum aceste asociații de parteneriate, asociații de business își dezvoltă și componenta de mediu și nu în toate cazurile îs pro-mediu, îs mai mult pro-business-ul care îl au și apare o confruntare destul de mare între acele organizații de mediu și cele care sunt pro-business, în aspectele ce promovăm, care este calitatea, pe ce aspecte punem accentul.
De aceea este foarte important că aceste două tabere să găsească dialogul, să poată comunica corect, fiindcă atât unii cât și alții au dreptul la viață, atât unii și alții își urmăresc scopul, dar trebuie să existe acest dialog. Și ceea ce este important, că acele noi organizații de mediu care apar, se dezvolt sau care vor să se lanseze în aceste activități, să aibă totuși această verticalitate, să fie clare în mesajele și viziunile care le promovează și respectiv să aibă și corectitudinea dialogului, corectitudinea negocierilor, corectitudinea compromisului pentru a atinge acest scop și nu a pierde din valoarele de mediu.
Moderatoarea: Vreau să aflăm mai multe despre proiectul „O Justiție Verde pentru Mediu Protejat și Comunități Durabile în Republica Moldova”. Din câte cunosc a avut componenta care a fost dedicată pentru sectorul asociativ. Și ați putea să-mi spuneți mai multe detalii despre acest proiect, ce presepune, activități?
Tatiana Echim: Da, cu mare drag! Deci vreau să vă spun chiar și denumirea proiectului: Justiție Verde este una destul de emblematică din motiv că, deseori, vorbim de probleme de mediu, însă noi ne axăm mai puțin pe accesul la justiție de mediu, iar asta ne deranjează foarte mult.
Vreau să vă spun că proiectul a fost conceput ca un proiect puzzle, unul care în primul rând pune accentul pe dreptul constituțional ce spune că fiecare persoană, fiecare cetățean, are un drept la un mediu sănătos. Noi vorbim despre accesul la informații de mediu, pe înțelesul persoanelor și despre accesul la justiție.
Fiind demarat în 2021, proiectul a prevăzut mai multe componente, inclusiv componenta legislativă, care este una extrem de importantă în procesul de aderare sau transpunere a legislației UE de mediu. Legislația Uniunii Europene de mediu este foarte complexă și necesită resurse semnificative. Aici am simțit necesitatea facilitării suportului normativ către autoritățile de mediu, care urmau să facă pași importanți într-o perioadă relativ scurtă. Ne mândrim că am fost parte din acest proiect și am promovat mai multe documente noi, esențiale pentru domeniul nostru.
Aș vrea să subliniez că EcoContact, prin experții implicați, a fost parte a grupurilor de lucru și a procesului de promovare a Codului Silvic, un cod nou, și a modificării legii privind protecția mediului, care, momentan, așteaptă să fie transformată într-un cod. Nu în ultimul rând, am participat și asistăm în continuare la actualizarea metodologiei de calcul a prejudiciului sau daunelor aduse mediului. De asemenea, legea nouă, care este în proces de elaborare și se referă la transpunerea răspunderii de mediu, reprezintă un pas important.
Pe lângă asta, am asistat la modificarea legii privind protecția fondului cinegetic și vânătoare. Totuși, proiectul nu a vizat doar corectările de ordin normativ, ci pentru fiecare lege sau act normativ la care am participat, am realizat studii detaliate. Am încercat să identificăm problemele, ce trebuie transpus, unde există lacune și unde nu se lucrează eficient.
Atunci când se promovează un act, o lege, o hotărâre de guvern sau un cod, noi încercăm să urmărim firul până la implementarea acesteia la nivel local. În acest sens, activitatea platformelor locale de mediu, lansate în 2023 pentru șapte raioane pilot, este esențială. Sperăm foarte mult că vom avea posibilitatea să extindem această rețea a platformelor locale de mediu.
Ne-a demonstrat că orice legislație, odată aprobată, trebuie să fie foarte bine gândită și să includă un instrumentariu clar. De exemplu, cum poate un primar, pentru o comunitate de circa 1000 de locuitori, să implementeze un sistem eficient de pășunat sau de gestionare a deșeurilor. De asemenea, este important să se stabilească un tarif rezonabil care poate fi încasat de la populație și cum trebuie aceasta motivată să achite acești bani.
Activitatea de implementare a legislației la nivel local este abia la început, din punctul de vedere al ajustării regulamentelor locale de mediu. Nu în ultimul rând, grupurile pe care le-am format dezbat problematica de mediu, analizând ce poate fi soluționat la nivel local, raional, și ce aspecte trebuie discutate la nivel subregional sau regional. În acest sens, gestionarea bazinelor acvatice și programele de revitalizare a anumitor componente de mediu sunt priorități importante.
Ne uităm foarte atent și la orașe mari, cum ar fi municipiul Bălți, care beneficiază de suport în cadrul proiectului. De asemenea, activăm și în raioane mai mici, precum Ștefan Vodă, care este inima Nistrului de Jos, unde am lucrat pentru crearea parcului Nistrul de Jos. Sperăm că vom putea contribui și mai mult în această zonă.
Recent, am aflat că pe primari îi deranjează în mod special problema pescuitului și a deșeurilor lăsate de pescari, care nu sunt reglementate de nicio taxă locală.
Apar foarte multe întrebări, pe care noi încercăm, prin intermediul proiectului, cel puțin să le aducem la cunoștința persoanelor responsabile. Venim cu sugestii și recomandări, participăm activ în promovarea anumitor soluții. Încercăm să căutăm împreună cu persoanele responsabile din instituții soluțiile posibile, fie de ordin imediat, fie pe termen mai lung, mizând mai mult pe soluționarea problemelor de mediu pe termen lung.
Așa cum ați menționat, impactul problemelor de mediu deseori nu se resimte imediat. Este nevoie de timp, uneori chiar peste 10 ani, până când oamenii înțeleg consecințele. Am avut exemplul pesticidelor învechite, evacuate acum 20 de ani. Aceasta a fost o problemă majoră a tuturor depozitelor, și până în ziua de astăzi mai descoperim că unele persoane au luat pesticide acasă, gândindu-se că fac un lucru gospodăresc, fără să realizeze impactul pe care acestea îl pot avea asupra sănătății.
O altă activitate importantă cu care ne mândrim în cadrul proiectului Justiție Verde este legată de aspectele de justiție. Am avut un proces complex și de lungă durată pentru modificarea Codului Penal. S-a lucrat cu un grup foarte mare, care a inclus reprezentanți ai Procuraturii Generale, Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Ministerului Justiției, Ministerului Mediului și alți actori implicați. Aceștia au subliniat necesitatea stringentă de a modifica capitolul din Codul Penal referitor la infracțiunile ecologice.
Vreau să vă spun că acest cod a fost în lucru timp de aproximativ doi ani, iar lucrurile se mișcau destul de greu. Au fost organizate foarte multe ședințe unde s-a explicat necesitatea modificării acestuia. Spectrul infracțiunilor s-a schimbat semnificativ comparativ cu acum 10-20 de ani, când s-a adoptat codul inițial.
Observăm tot mai multe infracțiuni legate de segmentul transnațional, raportate inclusiv de România, cum ar fi importul deșeurilor electrice și electronice. Acestea intră în țara noastră sub pretextul că sunt echipamente second-hand, iar soarta lor ulterioară rămâne incertă. De asemenea, ne confruntăm cu infracțiuni legate de bazinul acvatic, de care și noi facem parte.
Suntem mândri că, în luna mai, Codul Penal cu modificările introduse a fost promulgat și, din septembrie, acesta va intra în vigoare. Vă rugăm să urmăriți cu atenție pagina noastră, deoarece vom publica poziții și vom organiza instruiri referitoare la implementarea acestui document.
Un alt aspect important este parteneriatul pe care l-am stabilit cu Institutul Național al Justiției, care este extrem de benefic. De fiecare dată când vorbim despre probleme de mediu, organizăm cursuri specializate pentru judecători, procurori și inspectori de mediu. În cadrul acestor cursuri, explicăm întâi în ce constă infracțiunea și apoi detaliem instrumentele juridice disponibile, în funcție de competențele fiecărui organ, pentru a soluționa problema. Lucrăm, monitorizăm și evaluăm constant cât de eficientă va fi activitatea respectivă.
Moderatoarea: Ați menționat despre platforme de mediu. Ce e asta? Ce prespune?
Tatiana Echim: Deja putem spune că am creat un brand al platformelor locale de mediu, deoarece, inițial, ideea a fost să organizăm grupuri de lucru care să discute, dezbată și găsească soluții pentru anumite probleme de mediu la nivel raional.
Lucrăm în șapte regiuni, șapte raioane, și vreau să menționez că, așa cum orice copil, când este născut, are un concept, în decurs de doi ani aceste platforme s-au transformat în ceva mai important. Acum, invităm deseori primarii și reprezentanții instituțiilor publice, care atrag atenția asupra unor aspecte mult mai specifice fiecărui raion.
Discutăm despre numărul de cazuri care ajung la judecătorii și care țin de specificul problemelor de mediu din fiecare raion. Vorbim, de asemenea, despre responsabilizarea instituțiilor de la nivel local sau raional și ce au făcut acestea pentru a face față problemelor existente.
În cadrul acestor platforme, suntem întotdeauna deschiși să ascultăm opinia societății civile. Ne mândrim cu faptul că Suedia, partenerul care finanțează activitățile și ne-a oferit multă încredere în implementarea lor, sprijină activitatea ONG-urilor și a mass-mediei, pentru că știm cu toții că nu poți rezolva o problemă de mediu fără acțiuni directe la nivel local.
Avem și programe de granturi mici, cu 15 beneficiari, și proiecte pentru ONG-uri începătoare, care, într-o perioadă foarte scurtă, pot soluționa probleme de mediu stringente pentru localitatea lor. De asemenea, derulăm proiecte la scară mai mare, care lucrează la elaborarea planurilor de mediu locale, la crearea unor regulamente locale și sprijină autoritățile publice locale în formarea unor asociații, precum cele ale utilizatorilor de apă sau pentru gestionarea deșeurilor.
Moderatoarea: Care sunt cele șapte? Exact, ce raioane?
Tatiana Echim: De fapt, ne-am propus să activăm în toate regiunile geografice. Am început de la sud, vorbind despre raionul Cahul, Căușeni, Ștefan Vodă, Ialoveni și Hâncești. Partea nordică este acoperită de municipiul Bălți și Fălești. Cred că reprezentativitatea este destul de bună, atât geografic, cât și prin selecția raioanelor.
Acestea au fost alese separat pentru a putea testa și pilota activitățile într-o zonă cu aproape 100.000 de locuitori, cum este Bălți, dar și în zone cu mai puțin de 30.000 de locuitori, pentru a vedea care sunt problemele la diferite scări.
Moderatoarea: Acum la ce etapă e proiectul?
Tatiana Echim: Proiectul se află, cred eu, la mijlocul etapei de implementare, fiindcă, așa cum spuneam, ne-am demarat activitățile în 2021. Pe partea normativă am fost solicitați mai mult, în special atunci când a venit pachetul de transpunere sau pregătire pentru transpunerea legislației de mediu. Ministerul Mediului a cerut suport suplimentar pentru elaborarea acestor acte normative.
În perioada următoare, vom continua activitatea în aceeași direcție, cu studii și lucrul pe partea normativă, dar și cu sprijinirea grantiștilor noștri, de care suntem foarte mândri și ale căror succese încercăm să le promovăm. Aici, vreau să subliniez că comunicarea și vizibilitatea sunt motoare foarte importante ale activității noastre. Promovând succesele ONG-urilor care beneficiază de suport, promovăm și responsabilizarea cetățenilor, arătând că se poate face o schimbare.
Chiar dacă există mult negativism în societate, cu argumentul că rezolvarea problemelor de mediu costă mult, noi demonstrăm că, prin pași mici, aceste schimbări sunt posibile. Și dumneavoastră, când ați realizat proiecte de investigație de mediu, ați văzut că lichidarea unei gropi de gunoi spontane, situată lângă un fond forestier, poate schimba mult pentru o comunitate sau pentru populație.
Un exemplu concret este groapa de gunoi din raionul Ialoveni, pe care ați vizitat-o. Sper că spectatorii vor avea ocazia să vadă acel reportaj, care a ilustrat riscurile sporite pentru copiii din instituția de învățământ din apropiere.
Mai avem doi ani de implementare și sperăm că vom primi în continuare sprijin din partea Suediei. De asemenea, poate vom dezvolta unele inițiative în proiecte distincte pentru viitor.
Moderatoarea: Iată, acest program de mini-granturi în care am avut onoarea să fim și noi – Canal Regional, puteți să-mi spuneți cum s-a desfășurat, care au fost beneficiarii și dacă planificați să mai continuați asemenea proiecte de mini-granturi?
Tatiana Echim: Vreau să vă spun că investigații jurnalistice în domeniul mediului aproape că nu s-au făcut în Republica Moldova. Atunci când am lansat acest apel, am făcut un mic studiu, o mică investigație și am vorbit cu reprezentanții mai multor asociații de mass-media, întrebându-i dacă au un interes față de această problematică. Am constatat că s-au referit doar la câteva reportaje realizate în cazul unor probleme majore, cum ar fi poluarea unui râu, barajele sau arderea gropilor de gunoi. Niciodată nu s-a ajuns la o investigație profundă, care să includă analiza datelor și contactarea autorităților pentru detalii.
Am lansat acest program pentru mass-media, pornind și de la colaborarea noastră cu raioanele. Vorbind cu reprezentanții raioanelor, am realizat că multe probleme sunt ascunse și nu sunt reflectate în presă, motiv pentru care am lansat apelul. Ne-a bucurat foarte mult numărul mare de participanți la acest apel. Din resursele disponibile în cadrul proiectului, am reușit să contractăm patru companii, iar activitatea acestora a fost una de succes.
Am organizat și instruiri unde am discutat despre specificul investigațiilor de mediu, modul în care acestea pot integra și alte subiecte, cum ar fi corupția, accesul la date și transparența autorităților. Toate rapoartele depuse de beneficiarii noștri vor servi drept bază pentru elaborarea unor ghiduri pe care le vom oferi mass-mediei, pentru ca jurnaliștii să știe de unde să înceapă, care sunt principalele probleme și la ce instituții să se adreseze pentru informații.
Un alt aspect pe care l-am observat este că mulți cameramani și jurnaliști nu au echipamente de protecție personală. Vrem să subliniem importanța echipării corespunzătoare. De exemplu, când mergeți să filmați arderea unei gropi de gunoi, asigurați-vă că aveți un minim necesar de echipament pentru protecție. Așa cum în perioada COVID-ului am purtat măști pentru siguranță, la fel ar trebui să avem grijă de echipa noastră atunci când investigăm probleme de mediu, mai ales în cazurile de poluare. În fiecare mașină ar trebui să aveți un set de protecție personală, la fel cum avem o trusă medicală.
Moderatoarea: Și totuși nu ați spus, o să mai continuați asemenea proiecte de mini-granturi, colaborări cu mass media?
Tatiana Echim: Acum suntem la etapa de finalizare a primei runde. Eu totuși sunt optimistă și consider că asta va fi prima rundă a acestor programe de granturi mici. Imediat cu extinderea rețelei platformelor locale de mediu, că totuși toți beneficiarii noștri au lucrat în raioane țintă, noi foarte mult sperăm că cu extinderea geografică a platformelor locale de mediu am putea vorbi și de extinderea și programului de granturi, fiindcă vrem foarte mult ca televiziunea, fix așa cum sunteți și dumneavoastră, să fie alături de reflectarea și de investigație de mediu pe acele dimensiuni sau în acele zone geografice unde noi activăm.
Moderatoarea: Colaborarea cu Suedia – cum apreciați și dacă veți continua să colaborați?
Tatiana Echim: Cu certitudine vreau să vă spun Suedia ca și țară este o țară europeană unde standartele de mediu sunt foarte și foarte mari. Suedia este țara care de fapt a implementat încă 30-40 de ani în urmă toate sisteme ce țin de gestionare integrată, atât a apelor cât și a deșeurilor. Suedia este țara care, în politică lor de cooperare pentru Republica Moldova, au indicat domeniul protecției mediului ca un domeniu prioritar și, din aceste considerente, eu mizez foarte mult pe un suport continuu a acestei țări și a întregului guvern al Suediei pentru țara noastră, fiindcă totuși, cum a menționat și doamna Iordanov, foarte puțini donatori văd protecția mediului, gestionarea durabilă a resusrselor de mediu ca careva componente prioritare a programelor de cooperare bilaterală.
Sperăm noi că rezultatele acestui proiect sau altor colaborări care noi avem cu Suedia ne va oferi încă o șansă să continuăm și aceste activități, însă cu certitudine procesul de integrare europeană deschide și foarte multe orizonturi și eu sunt sigură că atât pe plan european și cu fonduri de preaderare, cât și în plan bilateral țara noastră ar trebui să negocieze un suport mult mai mare problemelor de mediu și integrarea acestor probleme în diferite programe de suport.
Moderatoarea: Cum credeți Republica Moldova are șanse să rezolve problema gunoiștilor? Cum priviți la această problemă?
Tatiana Echim: Eu sunt optimistă. Eu tot timpul consider că orice problemă poate fi rezolvată atunci când pot fi găsite soluții. Eu consider că problema gunoiștilor Republica Moldova nu este unicală. De fapt este una specifică întregii regiuni. Chiar țara vecină România care deja de ceva timp este țara membră Uniunii Europene, a intrat și ea în diferite procese de sancționare din partea Uniunii Europene nerezolvarea problemelor ce țin de gestionarea deșeurilor.
Evident că fiecare actor are partea sa, noi deja de 10 ani urmărim în ce măsură pot fi create aceste sisteme regionale de gestionarea deșeurilor, dat fiind faptul că suntem o țară foarte mică și pentru a avea un serviciu care să fie modern, tehnologizat, dar totodată să fie și suportabil, pe care ar putea achita tariful, populația. Noi trebuie să mizăm ca să avem un depozit regional care ar gestiona cel puțin 200.000 de locuitori și aici eu foarte mult mizez pe capacitățile Guvernului de a negocia și cu donatorii și cu autoritățile publice locale pentru stabilirea acestui sistem.
Deci începem de la noi, încercăm să trecem, să nu devenim cei care suntem poluatori. Monitorizăm cu atenție ce fac autoritățile publice locale și cerem dreptul nostru să fie instalate tomberoane pentru colectarea fracțiilor de deșeuri separate. Monitorizăm atent și ce face guvernul în planul dat, cum se implementează. Acum foarte mult mizăm pe modificările recente care au fost introduse, când o să impună în marea parte agenții economici care plasează pe piața anumite produse și dumneavoastră ați avut și emisiunea acel principiu REP, că ei să aibă grijă și de reciclare și valorificarea lor și foarte mult mizăm că va fi anume ordine introduse și în tot ce ține de ambalaj.
Dar, nu în ultimul rând, și sfaturile noastre care noi oferim APL-urilor, vă rog frumos, nu încercați să ascundeți gunoiul. Ceea ce noi observăm, că în foarte multe sate, cumva, acele gunoiști spontane care dvs. le-ați reflectat și în reportaje, fie se află într-o pădure, fie se află undeva dă să nu le arătăm la toată lumea și avem chiar în preajma râului, râuleților, cumva, nu este rușinos, invers, cu cât mai clar o să fie vizibil volumul care generează anumită localitatea și momentan din capacitățile tehnice anume să fie organizată această gunoiește, cu atât e mai bine ulterior pentru rezolvarea acestor probleme decât colectarea din tot satul, cumva, și aducerea lor într-un loc anumit.
Moderatoarea: Dar dumneavoastră?
Iordanca-Rodica Iordanov: Da, eu la fel consider că Republica Moldova va face față la tot ce înseamnă gestionarea adecvată a deșeurilor. Cunoașteți foarte bine că la momentul de față se implementează un foarte mare proiect la nivel coordonat de către minister. Așteptăm că în anul 2025 acele zone pilot deja se vor face și construcțiile, fiindcă aici este problema cea mai mare, lipsa infrastructurii. Eu sper foarte mult că business-ul din Republica Moldova, fiindcă ei sunt în opoziție prin foarte multe întrebări cei ce țin de gestionarea deșeurilor, vor înțelege că, de fapt, este și responsabilitatea lor. Unii din ei vor trebui să-și regândească condițiile de activitate ca să reducă volumele de deșeuri care le generează sau care le importă.
Evident că trebuie să avem acele procese de testare, de discuții permanent, fiindcă legea este un document viu, el trebuie să fie îmbunătățit de fiecare dată. Nu consider că este cazul acum să ne panicăm, dar din păcate arată urât încă unele localități din Republica Moldova, arată urât fiindcă autoritățile publice locale nu nu s-au orientat, au căzut pradă unor șmecherii pe care le-au făcut unii agenți economici care le-au promis că le organizează sistemul de colectare a deșeurilor și până la urmă au blocat anumite teritorii sau nu au făcut calitatea dar este un proces care trebuie să fie permanent monitorizat este un proces care trebuie să înțelegem că va aduce și resurse financiare fiindcă deșeurile în unele cazuri devin materie primă și materie primă pentru unele activități, ceea ce ar însemna că noi treptat vom trece la așa numită economie circulară.
Și noi vom reduce volumile de deșeuri, fiindcă unele echipamente nu trebuie aruncate, dar pot fi reparate și utilizate. Noi trebuie să înțelegem că echipamentele electrice, electrocasnice trebuie să fie duse la sistemele de colectare, dar nu aruncate la gunoiști. Fiecare fracție de deșeuri și fiecare categorie de deșeuri trebuie să fie la loc special depozitat, fiindcă să fie ulterior mai ușor folosite și repuse în circuitul economic. dar avem exemple frumoase în localități, avem sate care și-au combinat eforturile, 3, 4, 5 sate au cumpărat o autobasculantă, au implementat un sistem unic, au o singură gunoiște.
Dar problema cea mai mare rămâne totuși abordarea pe care noi o avem și noi ne-am ciocnit. În orice caz eu m-am ciocnit cu situația aceasta de 20 de ani încoace, de ce să vin gunoiul din alt sat la mine în sat, de ce punem la 5 km, dar nu la 20 de km de localitate. Chestii de genul acesta care duc la discuții interminabile, pur și simplu neînțelegerea situației, în vizorul omului totdeauna rămâne tabloul actual, sau oamenii au puțină încredere că sistemele noi vor fi în realitate cu tehnologii noi și aici apare această necesitate de a face o permanentă promovare.
Promovarea trebuie să fie una pozitivă, deci da, avem probleme, dar care este soluția? Trebuie să avem permanent o educație și educație nu numai cum corect să reciclăm, și aceasta tot e o știință, cum corect să triezi acel deșeu chiar de la casă, cum corect să-l depozitezi, cum să strivești acele ambalaje, de ce trebuie ele spălate înainte de a le strivești. Deci toate aceste aspecte le trebuie percepute și înțeles și ele se devină la automatism.
Nu va fi ușor. Totdeauna am pledat pentru faptul că proiectele de infrastructură trebuie să fie susținute de proiecte de informare și informare așa rapidă, permanentă, atât când se construiește și post implementare, trebuie să fie susținută de campanie informațională ca lumea să înțeleagă că de la el de acasă, de la el, de la ea de acasă depinde ce se va întâmpla și cum va arăta satul, raionul, orașul, pădurea, lacul, iazul, deci fiindcă depinde de fiecare de noi de parte. Deci aici noi avem aceiași poziții și eu cred că toată lumea înțelege acest aspect.
Dar, da, va dura, nu este un exercițiu ușor, dar cu siguranță când vom avea aceste primile trei platforme la nivel de proiect pilot, vorbesc despre Călărași, Ungheni și Nisporeni, deci cu siguranță vor fi foarte multe mediatizări, va fi prezentat care sunt reușitele și vom putea să le replicăm mai repede. Acum procesele acestea de birocratice, tenderile, corectitudinea tenderile, procesele de consultare, contestare, ele sunt destul de anevoioase, dar mai așteptăm un pic, mai dăm încredere în procesul care îl realizează nemijlocit Ministerul și cu siguranță în anul 2025 vom avea primele reușite.
Moderatoarea: Vă mulțumesc mult pentru răspuns. Acum o să apelez un pic la latura umană, personală chiar. Cum faceți față disperării, încă o să considerați că rezultatele nu sunt scontate, că în jur foarte multă lume deja este dezamăgită și cumva este pe o latură așa pesimistă. Cum voi reușiți, rămâneți pozitivi și să continuați să luptați la capitolele astea de mediu? Cum voi faceți?
Iordanca-Rodica Iordanov: Haideți eu am să vă zic o frază pe care ecologiștii cu experiență de ani de zile și-o infiltrează în gândire. Tot ce ține de mediu nu este parte doar tehnică, este foarte mult de umanism, este foarte mult filosofic, este foarte mult optimist și este foarte mult dedicare și speranță în frumos. Fiindcă noi vedem lucrurile altfel. Noi înțelegem foarte bine că să ai un sistem de gestionare a deșeurilor adecvat, corect, durează timp. Infrastructură, proiectare, specialiști, echipamente, autobasculante, sistem de monitorizare, camere video, taxe, plăți, specialiști, echipamente, autobasculante, sistem de monitorizare, camere video, taxe, plăți și iar de nou monitorizare.
Noi cunoaștem ciclui întreg. Dar noi suntem bucuroși când avem primul rezultat. Este companie selectată. Deja este un rezultat. Compania corespunde cerințelor de mediu. Deja avem încredere că se va face după anumite standarte. Cât s-a lansat caietul de sarcin și în caietul de sarcin sunt reflectate aspectele de mediu, fiindcă noi am lucrat pentru aceasta. Noi știm că atunci când se va face proiectarea și ulterior construcția se vor ține cont de el. Dacă nu se va ține cont, deja va apărea întrebări la lansare și nimeni nu dorește astfel de probleme respectiv se va respecta. Deci noi vedem fiecare pas deja o reușită.
Da, noi foarte mult sperăm că ele vor fi rapide, fiindcă noi la fel vrem râuri curate, nu numai curate, dar și cu meandrele restabilite. Noi vrem ca râurile să fie pline cu ape și cu pești și pe maluri să fie fâșîi de protecție. Noi la fel vrem. Dar atunci când avem prima reușită, că am identificat specialist din Republica Moldova care va face proiectarea, pentru noi este un reușită, fiindcă ceea ce spunea Tatiana, nu numai pe domeniu zecămintelor, dar inclusiv și pe domeniu apelor, vârsta mediei e destul de înaintată. Și atunci când identifici și mai mult ca atât toată lumea este de acord să meargă anume pe abordarea de mediu, iată aici deja sunt primele reușite.
Noi chiar suntem foarte optimiste și „EcoContact”-ul este optimist, fiindcă dacă nu am fi optimiști, cred că n-am mai avea această experiență de plus 20 de ani. Ce este cea mai important și ca să avem cetățeni înțelegători este ca să ai permanent dialog. Noi am avut foarte multe discuții, dezbateri, consultări publice cu cetățenii în sate unde știam deja fiecare mahala cu ce răsuflă care este gândul. Dar pentru fiecare din ei găseam timp, posibilitate să le explicăm.
Au fost cazuri când am refuzat la localități să conlucrăm. au fost cazuri de astea trebuie să recunoaștem, fiindcă pur și simplu negativismul și reticența față de tot ce este nou era atât de mare că era nevoie de programe de ani pentru a schimba viziunea. Și aici este o altă abordare, fiindcă, în realitate, e foarte mult negativism, dar sunt totuși localități, și vă zic, noi avem reușite foarte frumose, unde localitățile, chiar dacă intră într-o opoziție, dar ea este constructivă. Și constructivă ar însemna, poate facem și mai mult, implicăm și noi, haideți că venim și noi cu o parte de contribuție. Voi veniți, de exemplu, cu plantările, noi venim cu plăcintele, ca voluntarii să se simte că sunt mulțumiți pentru ceea ce fac. Deci este important să avem acel dialog, acea comunicare, acea conlucrare și atunci se reușește.
Moderatoarea: Și acum, la final aș dori să ne oferiți câte un mesaj pentru comunitate, pentru ONG-uri, ca să facem un pas înainte.
Tatiana Echim: Mesajul meu a fost unul tot timpul. Credeți în mediul, aveți grijă de mediul unde trăiți și cu pașii mici putem face lucruri măreți. Principal o să avem acel optimism, să avem speranță, să-i implicăm pe toți cei care sunt prezenți în țara noastră, cei care sunt plecați și aici vreau să vă spun că există foarte frumoasă proiecte care sunt implementate de către diaspora, anume în partea de mediu, fiindcă când cetățenii noștri ajung peste hotare, apreciază mult mai mult patrimoniul nostru, apreciază acea roșie mâncată din grădina, apreciază foarte mult apă din fântână care au băut-o în copilărie și care au fost una curată. Și vreau aici, chiar îndemnul meu să fie implicați-vă cât mai mult, moldovenii suntem foarte responsabili și noi ne-am demonstrat de fapt în toate activitățile, fie pe salubrizare, fie pe împădurire, fie pe curățarea râurilor că putem. Cred că cu insistență, cu o mai mare notă de responsabilizare din partea autorităților ne va reuși.
Iordanca-Rodica Iordanov: Eu când am început să activez în domeniul mediului, la sfârșitul anilor 90, în secolul trecut, da, mulți ani în urmă, am avut câteva vizite în străinătate și atunci, evident, ca și oricine dintre noi, cam așa, nemulțumit, a, uite, în Moldova nu este, dar la voi deja este. Și atunci colegii, inclusiv din Olanda, îmi spuneau că 20-50 de ani în urmă nici la noi nu era perfect. Dar ne-am unit, ne-am depus efort, am avut o viziune comună, am avut un vis comun să restabilim și atunci, iată care sunt rezultatele.
Și vreau să vă spun că la începutul anilor 2000 am avut o vizită în Olanda unde am văzut pădurele restabilite. Deja aveau peste 20 de ani. Pădurele erau plantate în rânduri, fiindcă mai toate pădurele le pierduseră până atunci. Plantate în rânduri. Acum am fost recent în aceeași zonă cu o altă vizită de documentare și acele păduri care eu le-am văzut 20 de ani în rânduri, acum sunt păduri unde deja nu se mai văd rânduri. Deci e pădure așa cum noi o cunoaștem, unde este și sunt și animale și flori și faună și totul este mix și curoanele copacilor se unesc. Deci este posibil.
Dar va dura în timp, necesită foarte mult efort. Dacă ei au reușit, reușim și noi. Dacă ei au învățat și pot să ne prezinte lecțiile, noi trebuie să le preluăm. Nu trebuie să repetăm greșele, trebuie să ne învățăm. Și de aceea eu sunt foarte mulțumit partenerilor de dezvoltare că ei sunt gata să ne prezinte aceste lecții. Noi doar trebuie să fim deschiși, noi trebuie foarte mult să lucrăm. Noi nu avem luxul timpului, am zis-o totdeauna, fiindcă noi am pierdut foarte, foarte mult timp, au fost alte priorități și nu vorbesc numai de Republica Moldova, dar inclusiv și perioada sovietică, fiindcă foarte mult s-a distrus din punct de vedere a mediului atunci.
Noi trebuie acum să accelerăm și pentru distrugerile care s-au făcut atunci și pentru nepăsarea faptul că nu a fost prioritar domeniul mediului în ultimii 30 de ani, și respectiv trebuie să accelerăm. Vrem să avem o viață sănătoasă, vrem să avem o viață mai lungă, vrem ca copiii noștri să nu facă navete și să nu plece din localitățile rurale, dar să locuiască acolo. Înseamnă că trebuie în primul rând de restabilit calitatea mediului. Și aici vorbesc de apă, aer, sol, gestionarea deșeurilor.
Trebuie să găsim compromisul între dezvoltarea business-ului și protecția mediului, fiindcă aceasta este posibil, mai ales acum cu tendințele noi de economie verde, economie circulară, foarte multe platforme de dezvoltare a business-ului verde deci este posibil. Și ceea ce este îmbucurător, că dacă suntem tot în perioada Olimpiadei de vară, inclusiv și Olimpiada se organizează pe principii de mediu și este standardizat la principiile de mediu, începând cu anul 2012. Deci e posibil, chiar și pentru astfel de activități, înseamnă și statul, poate. Deci eu cred că dacă noi ne vom uni efortul și vom avea claritate ce vrem noi, atunci totul se va face.
Moderatoarea: Eu mă bucur și sper că așa să fie cum spuneți dumneavoastră. Eu mă alături mesajurilor și vă mulțumesc mult pentru sinceritate, pentru deschidere, pentru deschidere spre comunicare și dialog. Eu vreau să închei emisiunea aici. Dragi spectatori, din păcate aceasta este ultima emisiune în care noi am avut parte de finanțare. În continuare ne dorim foarte mult să continuăm. De aceea vă îndemnăm să ne apelați și să ne susțineți pentru următoarele ediții, să găsim o modalitate împreună de finanțare și, de ce nu, vă spun pe curând. O zi frumoasă în continuare!
