{"id":1155,"date":"2024-07-21T12:26:23","date_gmt":"2024-07-21T10:26:23","guid":{"rendered":"https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=1155"},"modified":"2024-07-21T12:26:24","modified_gmt":"2024-07-21T10:26:24","slug":"importanta-sectorului-asociativ-in-rezolvarea-problemelor-de-mediu-studiu-de-caz-din-raioanele-hincesti-si-ialoveni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=1155","title":{"rendered":"Importan\u021ba sectorului asociativ \u00een rezolvarea problemelor de mediu. Studiu de caz din raioanele H\u00eencesti \u0219i Ialoveni"},"content":{"rendered":"\n

Dou\u0103 exemple de dedica\u021bie pentru un mediu curat din comuna C\u0103rpineni din raionul H\u00e2nce\u0219ti \u0219i R\u0103zeni, raionul Ialoveni. Ei \u00eent\u00e2mpin\u0103 provoc\u0103ri, dar au \u0219i rezultate prin perseveren\u021b\u0103 \u0219i implicare. Sectorul asociativ contribuie la stabilirea dialogului dintre autorit\u0103\u021bi \u0219i societate, la crearea pozi\u021biei \u0219i mobilizarea societ\u0103\u021bii pentru protec\u021bia mediului. \u00cen Republica Moldova sunt \u00eenregistrate 400 de ONG-uri cu activit\u0103\u021bi \u00een domeniul protec\u021biei mediului, dintre care mai pu\u021bin de 100 sunt active.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Asocia\u021bia din comuna C\u0103rpineni: provoc\u0103ri \u0219i rezultate<\/h2>\n\n\n\n

Solonaru Nina, o activist\u0103 civic\u0103 din comuna C\u0103rpineni, raionul H\u00e2nce\u0219ti, se dedic\u0103 identific\u0103rii \u0219i solu\u021bion\u0103rii problemelor locale al\u0103turi de echipa sa. “\u00cemi place s\u0103 identific probleme cu care ne confrunt\u0103m \u00een localitate \u0219i s\u0103 \u00eencerc s\u0103 g\u0103sesc solu\u021bii,” a declarat ea, eviden\u021biind pasiunea sa pentru activism.<\/p>\n\n\n\n

Nina este implicat\u0103 \u00een asocia\u021bia ob\u0219teasc\u0103 local\u0103 \u201eL\u0103pu\u0219ni\u021ba Ecotera\u201d, \u00eenfiin\u021bat\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 2019. Problemele majore ale localit\u0103\u021bii, conform activistei, includ gunoi\u0219tea satului, lipsa infrastructurii, drumurile de acces neamenajate \u0219i lipsa canaliz\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

“Pentru c\u0103 sunt mam\u0103 \u0219i m\u0103 intereseaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea mea \u0219i a familiei mele, am fost cumva mai interesat\u0103 de problemele ecologice ale localit\u0103\u021bii,” a explicat Nina. Ea a subliniat c\u0103 gunoi\u0219tile, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 sunt d\u0103un\u0103toare mediului, sunt vizibile \u0219i inestetice pentru comunitate.<\/p>\n\n\n\n

De la fondarea sa, asocia\u021bia a propus dou\u0103 solu\u021bii pentru problema gunoi\u0219tii din localitate. Prima solu\u021bie a fost colectarea separat\u0103 a plasticului, cu ajutorul tomberoanelor \u0219i sacilor ob\u021binu\u021bi printr-un proiect. Autorit\u0103\u021bile urmau s\u0103-l colecteze, depoziteze \u0219i recicleze.<\/p>\n\n\n\n

A doua solu\u021bie a implicat crearea unui centru de compostare pentru \u00eentreaga comun\u0103. “Din p\u0103cate, nici prima solu\u021bie a noastr\u0103 nu a avut succes \u0219i nici a doua nu a avut mare succes,” a m\u0103rturisit ea, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103, \u00een ciuda tentativelor, contribu\u021biile au fost insuficiente.<\/p>\n\n\n\n

Reflect\u00e2nd asupra eforturilor lor, a concluzionat c\u0103 pentru a schimba ceva e nevoie de timp, informare, educare \u0219i comunicare continu\u0103.<\/p>\n\n\n\n

AO \u201eEco-R\u0103zeni\u201d: Un exemplu de succes<\/h2>\n\n\n\n

O alt\u0103 asocia\u021bie vizitat\u0103 de noi este \u201eEco-R\u0103zeni\u201d, o organiza\u021bie non-profit cu sediul \u00een satul R\u0103zeni, raionul Ialoveni, creat\u0103 de un grup de tineri \u00een decembrie 1998. Recent, asocia\u021bia a amenajat \u0219apte platforme pentru colectarea selectiv\u0103 a de\u0219eurilor de plastic, h\u00e2rtie \u0219i sticl\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Sergiu Gur\u0103u, directorul executiv al \u201eEco-R\u0103zeni\u201d, a relatat despre scepticismul ini\u021bial al comunit\u0103\u021bii: \u201eFoarte mult\u0103 lume la \u00eenceput era sceptic\u0103 c\u00e2nd noi am anun\u021bat lansarea proiectului c\u0103 iat\u0103 o s\u0103 fie platforme pentru colectarea selectiv\u0103 a de\u0219eurilor. Practic, majoritatea oamenilor din sat au spus c\u0103 nu o s\u0103 se \u00eent\u00e2mple nimic, nu va fi nici o schimbare.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, rezultatele au demonstrat contrariul. \u201eOdat\u0103 ce proiectul a fost implementat, evident c\u0103 timp de un an \u0219i aproape doi ani am organizat ateliere de instruire, am prezentat oamenilor cum se colecteaz\u0103 de\u0219eurile, de ce e important, care sunt pericolele sau riscurile pe care le reprezint\u0103 de\u0219eurile solide. Foarte mult\u0103 lume a \u00een\u021beles \u0219i a con\u0219tientizat acest lucru,\u201d a explicat Gur\u0103u.<\/p>\n\n\n\n

Acum, dup\u0103 mai bine de trei ani, situa\u021bia s-a schimbat semnificativ. \u201eO dat\u0103 la trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u00centreprinderea Municipal\u0103 vine \u0219i colecteaz\u0103 de\u0219eurile colectate separat. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 oamenii deja \u00een\u021beleg. Ba, mai mult, a\u0219 spune c\u0103 pe str\u0103zile din localitate e mult mai curat,\u201d a ad\u0103ugat directorul.<\/p>\n\n\n\n

Impactul proiectului este vizibil nu doar \u00een r\u00e2ndul adul\u021bilor, dar \u0219i al copiilor. \u201eAt\u00e2t copiii c\u00e2t \u0219i adul\u021bii ezit\u0103 s\u0103 arunce la \u00eent\u00e2mplare sticle, h\u00e2rtii, \u0219i respectiv satul nostru a devenit \u00een mare parte mai curat din aceast\u0103 perspectiv\u0103,\u201d a men\u021bionat Gur\u0103u.<\/p>\n\n\n\n

Datorit\u0103 faptului c\u0103 \u00een localitate asocia\u021bia a implementat proiecte pe parcursul anilor, comunitatea deja caut\u0103 posibilit\u0103\u021bi de reciclare. \u201eCea mai mare provocare cu care ne \u00eent\u00e2mpin\u0103m, dac\u0103 vorbim de de\u0219eurile solide, este ce urmeaz\u0103 dup\u0103 colectare, dup\u0103 acest mic aport al comunit\u0103\u021bii de a avea de\u0219eurile separat. Trebuie s\u0103 constat\u0103m c\u0103 nu sunt a\u0219a de multe companii care recicleaz\u0103 aceste de\u0219euri, de asta este un pic cam provocator pentru noi,\u201d a concluzionat Sergiu Gur\u0103u.<\/p>\n\n\n\n

AO \u201eEcoContact\u201d: Promovarea dezvolt\u0103rii durabile<\/h2>\n\n\n\n

Printre asocia\u021biile de mediu care activeaz\u0103 la nivel na\u021bional \u0219i regional, se num\u0103r\u0103 \u201eEcoContact\u201d, o organiza\u021bie cu o experien\u021b\u0103 vast\u0103 de peste 20 de ani. Scopul principal al asocia\u021biei este promovarea dezvolt\u0103rii durabile, protec\u021bia mediului \u0219i utilizarea sustenabil\u0103 a resurselor naturale.<\/p>\n\n\n\n

Tatiana Echim, manager de proiecte la \u201eEcoContact\u201d, subliniaz\u0103 evolu\u021bia sectorului de mediu din Republica Moldova: \u201eCu certitudine vreau s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 sectorul asociativ din Republica Moldova, \u00een mod special sectorul de mediu, a trecut prin mai multe etape. Ne bucur\u0103m foarte mult c\u0103 acum noi, \u00eentr-adev\u0103r, putem spune c\u0103 avem ONG-uri cu istoric \u0219i experien\u021b\u0103 bogat\u0103, ONG-uri care deja activeaz\u0103 \u00een \u021bara noastr\u0103 de mai mult de dou\u0103 decenii.\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u201eEcoContact\u201d se implic\u0103 activ \u00een implementarea proiectelor europene, unde mediul este o component\u0103 esen\u021bial\u0103 a dezvolt\u0103rii durabile. Un exemplu notabil este proiectul \u201eJusti\u021bie Verde\u201d, realizat cu sprijinul Ambasadei Suediei. \u201eAm observat c\u0103 foarte multe ONG-uri au nevoie de un sprijin organiza\u021bional,\u201d a ad\u0103ugat Tatiana Echim. \u201eFoarte multe ONG-uri ne \u00eentreab\u0103 ce am putea noi s\u0103 facem pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi cu pa\u0219i mici sau mai ambi\u021bio\u0219i.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Succesul ONG-urilor, potrivit lui Echim, depinde de o planificare riguroas\u0103 \u0219i de o echip\u0103 de voluntari bine instruit\u0103: \u201eToate ac\u021biunile trebuie s\u0103 fie planificate din timp \u0219i implementate corespunz\u0103tor. Un succes al fiec\u0103rui ONG este \u0219i o echip\u0103 foarte bun\u0103 de voluntari care se implic\u0103 \u0219i care trebuie s\u0103 fie ajuta\u021bi.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Asocia\u021bia \u201eEcoContact\u201d, pe l\u00e2ng\u0103 proiectele sale anuale, precum Forumul ONG-urilor de Mediu, sus\u021bine activ sectorul asociativ prin cre\u0219terea capacit\u0103\u021bii organiza\u021bionale \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea comunic\u0103rii cu autorit\u0103\u021bile \u0219i publicul.<\/p>\n\n\n\n

Tatiana Gumene, comunicatoare la \u201eEcoContact\u201d, eviden\u021biaz\u0103 importan\u021ba dialogului direct cu autorit\u0103\u021bile: \u201eComunicarea cu autorit\u0103\u021bile, at\u00e2t locale c\u00e2t \u0219i centrale, este esen\u021bial\u0103. Cea mai fructuoas\u0103 colaborare este atunci c\u00e2nd se organizeaz\u0103 \u0219edin\u021be face-to-face. De asemenea, ne str\u0103duim s\u0103 oferim instrumente care s\u0103 ajute autorit\u0103\u021bile s\u0103 ajung\u0103 la publicul \u021bint\u0103 stabilit de ei.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Mi\u0219carea Ecologist\u0103 din Moldova: O istorie de provoc\u0103ri \u0219i realiz\u0103ri pe probleme de mediu<\/h2>\n\n\n\n

Sectorul asociativ este reprezentat de Consiliul Na\u021bional al ONG-urilor de Mediu, iar prima asocia\u021bie de mediu \u00eenregistrat\u0103 oficial \u00een Republica Moldova este \u201eMi\u0219carea Ecologist\u0103\u201d. Alecu Reni\u021b\u0103, pre\u0219edintele \u201eMi\u0219c\u0103rii Ecologiste\u201d, rememoreaz\u0103 cu m\u00e2ndrie \u00eenceputurile organiza\u021biei: \u201eMi\u0219carea Ecologist\u0103 de Moldova a fost prima organiza\u021bie neguvernamental\u0103 \u00eenc\u0103 din perioada Uniunii Sovietice, m\u0103 refer la 15 noiembrie 1990, atunci c\u00e2nd a fost \u00eenregistrat\u0103 oficial.\u201d<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i activau cu mult \u00eenainte, legisla\u021bia de atunci nu permitea \u00eenregistrarea oficial\u0103. \u201eNoi nu am fost o organiza\u021bie care s\u0103 fie \u00eemp\u0103cat\u0103 cu ceea ce f\u0103cea Uniunea Sovietic\u0103 \u00een Republica Moldova, mai ales pe partea de mediu,\u201d a spus Reni\u021b\u0103, subliniind rolul critic al organiza\u021biei \u00een abordarea problemelor ecologice din acea perioad\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Prin eforturile sale, Mi\u0219carea Ecologist\u0103 a creat o re\u021bea de organiza\u021bii teritoriale pe \u00eentreg teritoriul Republicii Moldova. \u201eCred c\u0103 undeva spre anul 2001, noi reu\u0219isem s\u0103 constituim deja o comunitate cu nuclei \u00een toat\u0103 Republica Moldova,\u201d a explicat Reni\u021b\u0103. \u201eAm dus ideea ecologist\u0103 \u00een spa\u021biul public \u0219i am f\u0103cut ca oamenii s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 aceast\u0103 atitudine barbar\u0103 fa\u021b\u0103 de mediul \u00eenconjur\u0103tor \u00eenseamn\u0103 \u00een final o sinucidere colectiv\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Reni\u021b\u0103 subliniaz\u0103 importan\u021ba educa\u021biei \u0219i a sanc\u021biunilor pentru protejarea mediului: \u201eNoi trebuie s\u0103 mergem \u00een paralel cu partea educativ\u0103 \u0219i cu partea de sanc\u021bionare a celor care \u00ee\u0219i bat joc de natur\u0103. A crede c\u0103 omul poate renun\u021ba de bun\u0103voie la ni\u0219te atitudini ur\u00e2te fa\u021b\u0103 de mediu nu este realist.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Mi\u0219carea Ecologist\u0103 a implementat peste 100 de proiecte locale, transform\u00e2nd localit\u0103\u021bi precum \u0218tefan Vod\u0103 \u0219i Soroca \u00een zone verzi. \u201eDe exemplu, la \u0218tefan Vod\u0103 am creat un muzeu verde, oper\u0103 a Mi\u0219c\u0103rii Ecologiste,\u201d a men\u021bionat Reni\u021b\u0103. \u201eNoi am vrut s\u0103 \u00eemp\u00e2nzim zona Nistrului cu organiza\u021bii de mediu care s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de apele \u0219i localit\u0103\u021bile de pe malurile acestuia.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Organiza\u021bia a colaborat str\u00e2ns cu autorit\u0103\u021bile pentru a proteja diverse rezerva\u021bii \u0219i monumente ale naturii. \u201eAm luat sub protec\u021bia statului peste 22 de rezerva\u021bii \u0219i sute de monumente ale naturii,\u201d a explicat Reni\u021b\u0103, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 deciziile finale sunt luate de autorit\u0103\u021bile centrale de mediu.<\/p>\n\n\n\n

Sectorul asociativ contribuie la stabilirea dialogului dintre autorit\u0103\u021bi \u0219i societate, la crearea pozi\u021biei \u0219i mobilizarea societ\u0103\u021bii pentru protec\u021bia mediului. \u00cen Republica Moldova sunt \u00eenregistrate 400 de ONG-uri cu activit\u0103\u021bi \u00een domeniul protec\u021biei mediului, dintre care mai pu\u021bin de 100 sunt active.<\/p>\n\n\n\n

\n