{"id":3297,"date":"2026-06-16T17:03:48","date_gmt":"2026-06-16T15:03:48","guid":{"rendered":"https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=3297"},"modified":"2026-06-16T17:03:48","modified_gmt":"2026-06-16T15:03:48","slug":"video-de-ce-pleaca-oamenii-din-moldova-leo-zbanca-despre-clipul-genderdoc-m","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=3297","title":{"rendered":"VIDEO\u00a0De ce pleac\u0103 oamenii din Moldova: Leo Zbanc\u0103 despre clipul GENDERDOC-M"},"content":{"rendered":"

Migra\u021bia din Moldova e pus\u0103 cel mai adesea pe seama cauzelor economice \u2013 salarii mici, lipsa locurilor de munc\u0103, c\u0103utarea unor oportunit\u0103\u021bi mai bune peste hotare. Pentru o parte dintre oameni \u00eens\u0103, decizia de a pleca nu \u021bine doar de greut\u0103\u021bile financiare, ci \u0219i de dorin\u021ba de a se sim\u021bi \u00een siguran\u021b\u0103, de a-\u0219i putea construi deschis o rela\u021bie \u0219i de a-\u0219i face planuri de viitor. Exact acestei fe\u021be a migra\u021biei \u00eei este dedicat clipul Centrului de Informa\u021bii GENDERDOC-M. \u00centr-un interviu pentru NordNews, regizorul \u0219i coordonatorul de dezvoltare organiza\u021bional\u0103 Leo Zbanc\u0103 a vorbit despre ideea din spatele proiectului, despre problema recunoa\u0219terii legale a cuplurilor de acela\u0219i sex \u00een Moldova, despre rolul artei \u00een dialogul social \u0219i despre motivul pentru care unii oameni sunt nevoi\u021bi s\u0103-\u0219i caute \u201eacas\u0103\u201d dincolo de grani\u021bele \u021b\u0103rii lor.<\/span><\/h3>\n\n

\u2014 De la ce idee a pornit lucrul la acest clip?<\/span><\/strong><\/p>\n

\u2014 Centrul de Informa\u021bii GENDERDOC-M pune pe tapet, deja al patrulea an consecutiv, lipsa unui cadru legal pentru c\u0103s\u0103toriile \u00eentre persoane de acela\u0219i sex. Am avut campania \u201eDe bun\u0103 voie \u0219i nesili\u021bi de nimeni, ne-am spus \u00abDA\u00bb\u201d \u2013 exact fraza care se roste\u0219te la cununia civil\u0103. Apoi a fost campania \u201eDe la noi taxe, de la stat lege\u201d. Anul trecut am derulat campania \u201eSuntem mai mult de 5%, putem aduce un partid \u00een parlament\u201d.<\/span><\/p>\n

\u00cen realitate, toate aceste campanii au spus acela\u0219i lucru: persoanele LGBTQ+ exist\u0103 \u00een \u021bara asta, pl\u0103tesc taxe, reprezint\u0103 o parte semnificativ\u0103 a societ\u0103\u021bii \u0219i trebuie s\u0103 aib\u0103 acelea\u0219i drepturi ca to\u021bi ceilal\u021bi. E o idee foarte simpl\u0103, dar, din p\u0103cate, ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului sunt nevoi\u021bi s\u0103 repete an de an c\u0103 to\u021bi oamenii trebuie s\u0103 aib\u0103 drepturi egale \u2013 nu mai mari, nici mai mici, ci egale. Ast\u0103zi, \u00een Moldova, doar cuplurile heterosexuale au dreptul la c\u0103s\u0103torie. Or, acest drept conteaz\u0103 enorm din multe motive, despre care vom mai vorbi.<\/span><\/p>\n

A\u0219a c\u0103 ideea clipului a crescut din continuarea acestui subiect. Anul acesta am vrut s\u0103 atingem o chestiune care, efectiv, plute\u0219te \u00een aer. Auzim \u00eentruna c\u0103 oamenii pleac\u0103 din \u021bar\u0103. Subiectul \u0103sta a devenit unul dintre discursurile centrale, politice \u0219i sociale. Toat\u0103 lumea vorbe\u0219te despre necesitatea de a opri exodul popula\u021biei, dar rareori se \u00eentreab\u0103 de ce pleac\u0103 oamenii, cu adev\u0103rat. Iar c\u00e2nd sunt discutate cauzele, de obicei e men\u021bionat\u0103 una singur\u0103, de\u0219i \u00een realitate sunt mult mai multe. Tocmai de aceea ne-am dorit s\u0103 ar\u0103t\u0103m \u00eenc\u0103 un motiv al migra\u021biei, prin ochii p\u0103rin\u021bilor care r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 copiii lor.<\/span><\/p>\n

\u2014 De ce a fost important s\u0103 ar\u0103ta\u021bi migra\u021bia nu ca pe o c\u0103utare a unui loc de munc\u0103 mai bun, ci ca pe o alegere for\u021bat\u0103, de dragul siguran\u021bei?<\/span><\/strong><\/p>\n

\u2014 Este o \u00eentrebare foarte bun\u0103. Adesea spunem c\u0103 oamenii pleac\u0103 din Moldova din motive economice. \u0218i chiar a\u0219a este. Siguran\u021ba economic\u0103 e important\u0103: omul are nevoie de un acoperi\u0219 deasupra capului, de hran\u0103, trebuie s\u0103 se \u00eentre\u021bin\u0103 pe sine \u0219i pe copiii s\u0103i. C\u00e2nd aceste nevoi de baz\u0103 sunt acoperite, se simte protejat.<\/span><\/p>\n

Dar uit\u0103m frecvent c\u0103 siguran\u021ba e de mai multe feluri, iar toate sunt la fel de importante. Pe l\u00e2ng\u0103 cea economic\u0103, exist\u0103 siguran\u021ba fizic\u0103. C\u00e2nd mergi pe strad\u0103, vrei s\u0103 fii sigur c\u0103 n-o s\u0103-\u021bi trag\u0103 nimeni o sticl\u0103 \u00een cap pe la spate. Asta e foarte important, via\u021ba noastr\u0103 e pre\u021bioas\u0103. Exist\u0103 \u0219i siguran\u021ba psihologic\u0103. Fiecare om vrea s\u0103 poat\u0103 intra \u00eentr-un loc public, s\u0103 mearg\u0103 cu transportul sau pur \u0219i simplu s\u0103 fie printre oameni f\u0103r\u0103 s\u0103 se loveasc\u0103 de insulte, umilin\u021b\u0103 \u0219i agresivitate.<\/span><\/p>\n

C\u00e2nd vine vorba de migra\u021bie, vorbim aproape \u00eentotdeauna despre economie, pentru c\u0103 e u\u0219or de explicat \u00een cifre: aici c\u00e2\u0219tigi cinci mii de lei, iar dincolo \u2013 dou\u0103zeci \u0219i cinci de mii. Dar, dac\u0103 stai s\u0103 te g\u00e2nde\u0219ti, siguran\u021ba fizic\u0103 \u0219i cea psihologic\u0103 nu sunt mai pu\u021bin importante, ba uneori sunt chiar mai importante. C\u0103ci banii \u00ee\u0219i pierd rostul c\u00e2nd omul se simte amenin\u021bat cu via\u021ba.<\/span><\/p>\n

Mi se pare c\u0103 prea rar vorbim despre faptul c\u0103 oamenii pleac\u0103 nu doar pentru un salariu mai bun, ci \u0219i pentru c\u0103 nu se simt \u00een siguran\u021b\u0103. Dac\u0103 ne amintim de piramida lui Maslow, nevoile de baz\u0103 sunt \u00eentr-adev\u0103r pe primul loc. F\u0103r\u0103 hran\u0103 omul nu poate exista. Dar f\u0103r\u0103 respect, f\u0103r\u0103 stim\u0103 de sine, f\u0103r\u0103 certitudinea c\u0103 e\u0219ti perceput ca un om \u00eentreg, nici o via\u021b\u0103 normal\u0103 nu e posibil\u0103. De aceea oamenii pleac\u0103 \u0219i din acest motiv. \u0218i cred c\u0103 despre asta nu vorbim \u00eendeajuns.<\/span><\/p>\n

\u2014 Ce este esen\u021bial \u00een povestea acestui clip? Ce tem\u0103 deschide el?<\/span><\/strong><\/p>\n

\u2014 Ca autor al clipului, \u00eentotdeauna consider c\u0103 privitorul trebuie s\u0103 vad\u0103 lucrarea \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 singur despre ce e vorba. De forma\u021bie sunt regizor de film \u0219i cred c\u0103 ecranul e ca o p\u00e2nz\u0103 alb\u0103, pe care fiecare om \u00ee\u0219i proiecteaz\u0103 propria lume. De aceea, dup\u0103 vizionare, sunt mereu mai curios s\u0103-l \u00eentreb pe spectator ce anume a sim\u021bit \u0219i despre ce a fost clipul pentru el personal.<\/span><\/p>\n

Dac\u0103 e s\u0103 spun ce a fost important pentru mine, \u00een primul r\u00e2nd am vrut s\u0103 ar\u0103t c\u0103 istoria migra\u021biei \u00een Moldova continu\u0103 de zeci de ani. \u00cen clip sunt prezentate trei pove\u0219ti diferite din trei perioade de timp. Oamenii plecau \u00een anii \u201990, au plecat \u00een anii 2010 \u0219i continu\u0103 s\u0103 plece \u0219i ast\u0103zi. M-a interesat \u00eentrebarea: ce se schimb\u0103 \u00een \u021bara noastr\u0103 \u0219i ce r\u0103m\u00e2ne neschimbat?<\/span><\/p>\n

Se schimb\u0103 condi\u021biile de via\u021b\u0103, tehnologia, modurile de comunicare. \u00cen anii \u201990 era foarte greu s\u0103 p\u0103strezi leg\u0103tura cu cei dragi de peste hotare: apelurile interna\u021bionale erau scumpe, comunicarea era limitat\u0103. Ast\u0103zi avem internet, apeluri video \u0219i posibilitatea de a vorbi aproape non-stop. Dar, cu toate acestea, c\u00e2nd e vorba de persoanele din comunitatea LGBT \u0219i de p\u0103rin\u021bii lor, problema comunic\u0103rii r\u0103m\u00e2ne. Uneori e complicat\u0103 de circumstan\u021bele sociale. Uneori p\u0103rin\u021bii \u00ee\u0219i accept\u0103 copiii \u0219i vor s\u0103 men\u021bin\u0103 rela\u021bia, dar societatea nu-i accept\u0103. \u00cen consecin\u021b\u0103, copiii r\u0103m\u00e2n peste hotare, iar p\u0103rin\u021bii \u2013 aici.<\/span><\/p>\n

Mi se pare c\u0103 tema clipului este una universal\u0103. \u00cen Moldova e aproape imposibil s\u0103 g\u0103se\u0219ti un om care s\u0103 nu cunoasc\u0103 pe cineva care a plecat din \u021bar\u0103. De aceea povestea asta va fi \u00een\u021beleas\u0103 de majoritatea spectatorilor.<\/span><\/p>\n

\u2014 \u00cen clip e mult\u0103 t\u0103cere \u0219i multe lucruri nespuse. \u00cen\u021beleg c\u0103 asta s-a f\u0103cut pentru ca fiecare privitor s\u0103-\u0219i poat\u0103 vedea propriul sens \u00een poveste. Exist\u0103 un moment \u00een care mama care \u0219i-a acceptat fiica se retrage s\u0103 vorbeasc\u0103 cu ea \u00eentr-o alt\u0103 camer\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, fiica o invit\u0103 \u00een vizit\u0103, dar ea \u00eens\u0103\u0219i nu vine acas\u0103. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca doar unul dintre p\u0103rin\u021bi s\u0103 \u0219tie despre homosexualitatea unei persoane? Cum explica\u021bi aceast\u0103 secven\u021b\u0103?<\/span><\/strong><\/p>\n

\u2014 Da, astfel de situa\u021bii sunt destul de frecvente. La Centrul de Informa\u021bii GENDERDOC-M facem diverse cercet\u0103ri. Potrivit datelor noastre, dar \u0219i rezultatelor studiilor sociologice interna\u021bionale, procesul de coming-out decurge de obicei treptat.<\/span><\/p>\n

Cel mai adesea, primii care afl\u0103 despre orientarea sexual\u0103 sau identitatea de gen a unei persoane sunt prietenii apropia\u021bi. Apoi \u2013 cineva din rude, de pild\u0103 un frate sau o sor\u0103. Uneori omul se dest\u0103inuie mai \u00eent\u00e2i unui psiholog, unui profesor sau unui coleg \u00een care are \u00eencredere. \u0218i abia apoi afl\u0103 mama. Ta\u021bii, de regul\u0103, sunt ultimii care afl\u0103. Asta se leag\u0103 mult de cultura patriarhal\u0103 \u0219i de faptul c\u0103, la noi \u00een \u021bar\u0103, mul\u021bi b\u0103rba\u021bi nu sunt capabili s\u0103 reac\u021bioneze potrivit la o asemenea informa\u021bie. Mul\u021bi se tem s\u0103 nu fie respin\u0219i, a\u0219a c\u0103 nu de pu\u021bine ori apare situa\u021bia \u00een care mama \u0219tie, iar tat\u0103l \u2013 nu.<\/span><\/p>\n

\u00cen clipul acesta, las \u00een mod con\u0219tient spectatorului dreptul de a decide singur dac\u0103 tat\u0103l \u0219tie sau nu. Mi se pare c\u0103 aici e mai important altceva. Exist\u0103 o rud\u0103 care a venit la un ceai, iar \u00een fa\u021ba ei trebuie s\u0103 corespunzi a\u0219tept\u0103rilor. Cunoa\u0219tem bine aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 a culturii noastre \u2013 tendin\u021ba de a \u201e\u021bine aparen\u021bele\u201d \u00een fa\u021ba rudelor, de a nu vorbi despre problemele de familie \u0219i chiar despre bucurii, de teama judec\u0103\u021bii.<\/span><\/p>\n

De aceea apare situa\u021bia \u00een care omul e fericit pe din\u0103untru, dar e nevoit s\u0103 ias\u0103 \u00een alt\u0103 camer\u0103, s\u0103 vorbeasc\u0103 la telefon, s\u0103-\u0219i adune g\u00e2ndurile, s\u0103-\u0219i aranjeze hainele \u0219i s\u0103 revin\u0103, pentru a juca din nou un anumit rol. \u00cen realitate, ar fi mult mai bine dac\u0103 oamenii ar putea fi deschi\u0219i unii cu al\u021bii. Dar at\u00e2ta timp c\u00e2t \u00een societate persist\u0103 homofobia \u0219i transfobia, asta nu e posibil.<\/span><\/p>\n

E important s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 \u0219i p\u0103rin\u021bii trec, la r\u00e2ndul lor, printr-un fel de coming-out. De fiecare dat\u0103 sunt nevoi\u021bi s\u0103 decid\u0103 dac\u0103 pot vorbi despre copilul lor cu o rud\u0103, cu un coleg sau o cuno\u0219tin\u021b\u0103, ori dac\u0103 se vor lovi de o reac\u021bie negativ\u0103. Nimeni nu vrea s\u0103 fie judecat. Nimeni nu vrea ca propriul copil s\u0103 fie ur\u00e2t. To\u021bi p\u0103rin\u021bii \u00ee\u0219i doresc fericirea copiilor lor.<\/span><\/p>\n

\u2014 Au existat idei sau secven\u021be la care a\u021bi renun\u021bat pe parcursul film\u0103rilor, ca s\u0103 nu dramatiza\u021bi prea mult sau, dimpotriv\u0103, s\u0103 nu simplifica\u021bi tema?<\/span><\/strong><\/p>\n

\u2014 De obicei, scenariul e o construc\u021bie foarte precis\u0103. C\u00e2nd ajungem la film\u0103ri, extrem de rar renun\u021b\u0103m la scene deja scrise. Asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 doar \u00een cazul unor limit\u0103ri tehnice serioase, de exemplu lipsa de timp. Tot ce vede spectatorul \u00een clip a fost g\u00e2ndit dinainte \u0219i aprobat la etapa de scenariu.<\/span><\/p>\n

Bine\u00een\u021beles, pe timpul film\u0103rilor au ap\u0103rut tot felul de dificult\u0103\u021bi. De pild\u0103, am o poveste amuzant\u0103: prima scen\u0103 a clipului am filmat-o, parc\u0103, pe 8 aprilie, iar \u00een ziua aceea a c\u0103zut brusc grindin\u0103. \u00cen condi\u021biile \u00een care scena trebuia s\u0103 arate ca una de prim\u0103var\u0103-var\u0103. Astfel de nuan\u021be sunt inevitabile, dar ne-am descurcat \u0219i cred c\u0103 privitorul nici nu-\u0219i va da seama.<\/span><\/p>\n

Fiecare cuv\u00e2nt, fiecare detaliu \u0219i fiecare scen\u0103 au fost atent c\u00e2nt\u0103rite pentru a ob\u021bine un anumit efect artistic. Munca principal\u0103 se face \u00eenc\u0103 din faza de scriere a scenariului. Mai \u00eent\u00e2i apare o prim\u0103 variant\u0103 a textului, apoi a doua, a treia, a patra. Se creeaz\u0103 o mul\u021bime de ciorne, p\u00e2n\u0103 se g\u0103se\u0219te forma care pare cea mai exact\u0103. Atunci sunt eliminate scenele de prisos, se limpezesc formul\u0103rile \u0219i se ajusteaz\u0103 structura. C\u00e2nd \u00eencepe procesul de filmare, totul trebuie s\u0103 fie deja c\u00e2t se poate de preg\u0103tit. Film\u0103rile sunt o etap\u0103 complicat\u0103 \u0219i costisitoare, a\u0219a c\u0103 nu prea r\u0103m\u00e2ne loc de mult\u0103 improviza\u021bie.<\/span><\/p>\n

\u2014 Ce emo\u021bii \u0219i ce reac\u021bie a\u021bi vrut s\u0103 st\u00e2rni\u021bi la spectatori dup\u0103 vizionarea clipului?<\/span><\/strong><\/p>\n

\u2014 \u00cemi da\u021bi voie s\u0103 v\u0103 \u00eentreb mai \u00eent\u00e2i pe dumneavoastr\u0103? A\u021bi v\u0103zut clipul. Ce emo\u021bii v-a trezit?<\/span><\/p>\n

\u2014 M-a \u00eentristat foarte tare. Probabil pentru c\u0103 m-am confruntat \u0219i eu cu situa\u021bii asem\u0103n\u0103toare. Dar, \u00een acela\u0219i timp, am sim\u021bit \u0219i c\u0103ldur\u0103.<\/span><\/strong><\/p>\n

\u2014 Exact asta e reac\u021bia pe care am vrut s-o provoc. M\u0103 bucur mult, pentru c\u0103 acum clipul \u00eenc\u0103 nu e publicat, a\u0219a c\u0103 \u00eel ar\u0103t diferitor oameni \u0219i le observ reac\u021biile. Mul\u021bi pl\u00e2ng, pe mul\u021bi \u00eei cuprinde triste\u021bea.<\/span><\/p>\n

De ce e important\u0103 pentru mine tocmai emo\u021bia asta? Pentru c\u0103 oamenii percep informa\u021bia prin sentimente. C\u00e2nd ai doar fapte seci, ele se uit\u0103 foarte repede. Dac\u0103 a\u0219 fi \u021binut pur \u0219i simplu o prelegere despre c\u00e2t de greu le e oamenilor nevoi\u021bi s\u0103 plece din \u021bar\u0103 din cauza neaccept\u0103rii, mul\u021bi ar fi ascultat \u0219i ar fi uitat cur\u00e2nd. Unii chiar ar fi spus: \u201eP\u0103i, au plecat \u0219i gata.\u201d De aceea, \u00een storytelling, \u00eencerc\u0103m \u00eentotdeauna s\u0103 \u00eembin\u0103m informa\u021bia cu emo\u021bia.<\/span><\/p>\n

Emo\u021bia principal\u0103 a acestui clip este sentimentul de pierdere. \u00cen Moldova, aproape fiecare are o rud\u0103, un prieten sau o cuno\u0219tin\u021b\u0103 care a plecat peste hotare. Este o experien\u021b\u0103 foarte u\u0219or de \u00een\u021beles \u0219i universal\u0103. Da, ast\u0103zi po\u021bi vorbi la telefon \u0219i prin apel video, dar omul tot nu-\u021bi e al\u0103turi. \u0218i asta e o pierdere.<\/span><\/p>\n

C\u00e2nd spectatorul intr\u0103 \u00een contact cu acest sentiment, \u00eencepe s\u0103-i \u00een\u021beleag\u0103 mai bine pe p\u0103rin\u021bii care r\u0103m\u00e2n aici. Iar prin experien\u021ba lor \u2013 s\u0103-i \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i pe copii. \u0218i s\u0103 con\u0219tientizeze c\u0103 dreptul la c\u0103s\u0103torie nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103 oferi cuiva privilegii speciale. E vorba de drepturi egale pentru to\u021bi. Nu e doar o chestiune de justi\u021bie, ci \u0219i de posibilitatea oamenilor de a r\u0103m\u00e2ne \u00een \u021bara lor, al\u0103turi de cei dragi. Vorbim adesea despre valorile familiei, \u00eens\u0103 \u00een practic\u0103 nu \u00eentotdeauna ne p\u0103zim familiile. Ele se destram\u0103 atunci c\u00e2nd o parte a familiei e nevoit\u0103 s\u0103-\u0219i caute siguran\u021ba \u00een alt loc.<\/span><\/p>\n

\u2014 Ce \u00eenseamn\u0103, \u00een plan concret, lipsa recunoa\u0219terii juridice a rela\u021biilor pentru cuplurile de acela\u0219i sex?<\/span><\/strong><\/p>\n

\u2014 A\u0219 \u00eencepe cu o alt\u0103 \u00eentrebare: ce drepturi primesc oamenii atunci c\u00e2nd se c\u0103s\u0103toresc? Foarte adesea nici noi nu ne g\u00e2ndim la asta. Pentru mul\u021bi, c\u0103s\u0103toria e perceput\u0103 ca o tradi\u021bie cultural\u0103. Dar \u00een spatele acestei tradi\u021bii st\u0103 un \u00eentreg set de drepturi legale. Este vorba de dreptul la mo\u0219tenire, de dreptul la diferite facilit\u0103\u021bi sociale \u0219i programe de sprijin pentru familii, de dreptul la proprietate comun\u0103, de accesul la anumite instrumente financiare \u0219i multe altele.<\/span><\/p>\n

Deosebit de important este dreptul de a lua decizii legate de s\u0103n\u0103tatea partenerului. Sunt situa\u021bii \u00een care o persoan\u0103 e incon\u0219tient\u0103 \u0219i trebuie luat\u0103 urgent o decizie medical\u0103. Cine s-o fac\u0103? O rud\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103, care n-a avut niciodat\u0103 o leg\u0103tur\u0103 apropiat\u0103 cu omul acela, pentru c\u0103 e homofob\u0103 sau transfob\u0103, sau partenerul care a tr\u0103it al\u0103turi de el ani mul\u021bi?<\/span><\/p>\n

Pentru cuplurile de acela\u0219i sex din Moldova, o asemenea alegere e adesea imposibil\u0103. Dac\u0103 persoana iubit\u0103 ajunge la reanimare, partenerul poate s\u0103 nu fie l\u0103sat s\u0103 intre la ea. Nu va putea lua decizii legate de tratament. Uneori omul nici m\u0103car nu-\u0219i poate lua r\u0103mas-bun, \u00een cazul \u00een care cel\u0103lalt moare. Asta nu mai e doar o problem\u0103 juridic\u0103. E o chestiune de demnitate uman\u0103 \u0219i de simplu umanism.<\/span><\/p>\n

Imagina\u021bi-v\u0103 situa\u021bia \u00een care persoana iubit\u0103 moare \u00een spital, iar dumneavoastr\u0103 nu ave\u021bi dreptul s-o vizita\u021bi. Sau c\u00e2nd, dup\u0103 moartea sa, toate deciziile sunt luate de rude care l-au respins \u00een timpul vie\u021bii, iar omul care i-a fost al\u0103turi ani lungi nu are niciun cuv\u00e2nt de spus. Este crud.<\/span><\/p>\n

Vorbim adesea despre valorile tradi\u021bionale, despre mil\u0103 \u0219i compasiune. Dar dac\u0103 aceste valori sunt cu adev\u0103rat importante, atunci ele trebuie s\u0103 se extind\u0103 asupra tuturor oamenilor. C\u0103s\u0103toria e, \u00eenainte de toate, o institu\u021bie juridic\u0103 ce protejeaz\u0103 oamenii \u0219i rela\u021biile lor. Ast\u0103zi, persoanele LGBT din Moldova sunt private de posibilitatea de a beneficia de aceast\u0103 protec\u021bie.<\/span><\/p>\n

\u2014 De ce st\u00e2rne\u0219te \u00eenc\u0103 at\u00e2tea controverse \u0219i dezbin\u0103ri \u00een societate tema protec\u021biei legale a cuplurilor de acela\u0219i sex?<\/span><\/strong><\/p>\n

\u2014 Cred c\u0103, \u00een mare parte, cauza st\u0103 \u00een ne\u00een\u021belegerea a ceea ce se discut\u0103 cu adev\u0103rat. Din p\u0103cate, \u00een jurul acestui subiect s-a adunat o cantitate uria\u0219\u0103 de mituri \u0219i dezinformare. Lucrul se vede mai ales \u00een perioadele campaniilor electorale. Se creeaz\u0103 o opozi\u021bie: \u201enoi\u201d \u0219i \u201eei\u201d, \u201ede-ai no\u0219tri\u201d \u0219i \u201estr\u0103inii\u201d. Persoanele LGBT sunt prezentate ca ceva \u00eendep\u0103rtat \u0219i de ne\u00een\u021beles, de\u0219i \u00een realitate e vorba de oameni absolut obi\u0219nui\u021bi.<\/span><\/p>\n

Dac\u0103 ne oprim \u0219i ne g\u00e2ndim, totul se reduce la un lucru foarte simplu: doi oameni se iubesc. Da, pot fi de acela\u0219i sex, dar tot doi oameni sunt, care vor s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 o rela\u021bie \u0219i o familie. Cu ce \u00eencalc\u0103 asta drepturile cuiva? \u00cen jurul acestei probleme apar constant mituri despre o a\u0219a-zis\u0103 \u201epropagand\u0103\u201d \u0219i alte pericole care n-au leg\u0103tur\u0103 cu realitatea. Mai mult, dac\u0103 orientarea sexual\u0103 s-ar forma exclusiv sub influen\u021ba mediului, atunci to\u021bi am fi de mult exclusiv heterosexuali, pentru c\u0103 exact acest model de rela\u021bie domin\u0103 \u00een societate.<\/span><\/p>\n

Dar logica e adesea neputincioas\u0103 acolo unde ac\u021bioneaz\u0103 frica. Frica e una dintre cele mai puternice emo\u021bii omene\u0219ti. Tocmai de aceea asemenea manipul\u0103ri func\u021bioneaz\u0103. Controversele pe aceast\u0103 tem\u0103 continu\u0103 pentru c\u0103 anumite for\u021be politice le alimenteaz\u0103 periodic cu informa\u021bii false \u0219i \u00eentre\u021bin artificial tensiunea.<\/span><\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, dac\u0103 privim c\u0103s\u0103toria din punct de vedere juridic, ea e doar un contract \u00eentre oameni. C\u00e2nd cineva face la notar o dona\u021bie sau un alt act juridic, societatea nu se adun\u0103 s\u0103 discute dac\u0103 are sau nu dreptul s-o fac\u0103. Dar, nu se \u0219tie de ce, \u00een cazul c\u0103s\u0103toriei, mul\u021bi consider\u0103 c\u0103 e normal s\u0103 se amestece \u00een via\u021ba personal\u0103 a altora.<\/span><\/p>\n

Mi se pare c\u0103 e mult mai important s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m de ce at\u00e2ta aten\u021bie public\u0103 e concentrat\u0103 tocmai pe acest subiect, \u00een condi\u021biile \u00een care exist\u0103 alte probleme grave: violen\u021ba fa\u021b\u0103 de femei, protec\u021bia copiilor, s\u0103r\u0103cia, accesul la educa\u021bie \u0219i multe altele. A\u0219a c\u0103 merit\u0103 s\u0103 reflect\u0103m nu doar asupra temei \u00een sine, ci \u0219i asupra faptului: cui \u00eei convine s\u0103 \u021bin\u0103 constant aten\u021bia public\u0103 fixat\u0103 pe ea?<\/span><\/p>\n

\u2014 De ce se vorbe\u0219te mult mai rar despre migra\u021bia legat\u0103 de lipsa drepturilor sau de lipsa sentimentului de siguran\u021b\u0103 dec\u00e2t despre migra\u021bia din motive economice?<\/span><\/strong><\/p>\n

\u2014 Cred c\u0103 asta \u021bine de experien\u021ba noastr\u0103 istoric\u0103. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 am ie\u0219it dintr-un sistem sovietic \u00een care colectivul era pus \u00eentotdeauna deasupra individului. De la om se a\u0219tepta s\u0103 fie o parte a masei generale, s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 sarcinile trasate \u0219i s\u0103 mearg\u0103 spre un viitor comun. Sentimentele personale, nevoile \u0219i reprezent\u0103rile despre fericire r\u0103m\u00e2neau pe planul doi.<\/span><\/p>\n

Ast\u0103zi ne numim stat democratic, dar obi\u0219nuin\u021ba de a ne respecta propria demnitate \u0219i demnitatea celuilalt \u00eenc\u0103 n-a devenit pe deplin parte a culturii publice. Dac\u0103 privim mai larg, la noi \u00eenc\u0103 exist\u0103 o problem\u0103 a respectului \u2013 at\u00e2t fa\u021b\u0103 de sine, c\u00e2t \u0219i fa\u021b\u0103 de cei din jur. Se vede \u0219i \u00een via\u021ba de zi cu zi: \u00een transportul public, la cozi, \u00een comunicarea obi\u0219nuit\u0103.<\/span><\/p>\n

Despre bani e mai u\u0219or s\u0103 vorbe\u0219ti. Venitul poate fi calculat, comparat, m\u0103surat. Mult mai greu e s\u0103 vorbe\u0219ti despre demnitate, despre bun\u0103starea psihologic\u0103 sau despre siguran\u021b\u0103. \u00cenc\u0103 n-am deprins obiceiul de a considera aceste lucruri drept componente fundamentale ale calit\u0103\u021bii vie\u021bii.<\/span><\/p>\n

De pild\u0103, un b\u0103rbat, de regul\u0103, merge seara pe strad\u0103 \u0219i se simte relativ lini\u0219tit. O femeie e adesea nevoit\u0103 s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la propria siguran\u021b\u0103. O persoan\u0103 LGBT poate resim\u021bi un nivel \u0219i mai ridicat de anxietate. Oare n-ar trebui ca to\u021bi oamenii s\u0103 se simt\u0103 la fel de proteja\u021bi? Iat\u0103 c\u0103 tocmai despre asta e vorba c\u00e2nd discut\u0103m de egalitatea drepturilor \u0219i de demnitatea uman\u0103. Despre faptul c\u0103 fiecare om e la fel de important pentru societate \u0219i pentru stat.<\/span><\/p>\n

C\u00e2nd vorbim despre migra\u021bie, trebuie s\u0103 \u021binem minte: principala valoare a Moldovei sunt oamenii. Nu avem resurse naturale uria\u0219e care s\u0103 poat\u0103 \u00eenlocui poten\u021bialul uman. De aceea, fiecare pierdere a unei persoane pentru \u021bar\u0103 e o pierdere serioas\u0103. Dar ca s\u0103 putem discuta aceste probleme, \u00eenc\u0103 mai avem de \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 vorbim despre demnitate, respect \u0219i siguran\u021b\u0103 la fel de firesc cum vorbim despre salarii \u0219i pre\u021buri.<\/span><\/p>\n

\u2014 Ce pierde \u021bara c\u00e2nd oamenii pleac\u0103 nu din cauza locurilor de munc\u0103, ci pentru c\u0103 nu se simt \u00een siguran\u021b\u0103 \u0219i proteja\u021bi acas\u0103?<\/span><\/strong><\/p>\n

\u2014 \u00cen primul r\u00e2nd, \u021bara pierde oameni. Pierde speciali\u0219ti, profesioni\u0219ti, antreprenori, cet\u0103\u021beni activi \u2013 pe cei care ar fi putut tr\u0103i aici, s\u0103 munceasc\u0103, s\u0103 creeze locuri de munc\u0103, s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 taxe \u0219i s\u0103 dezvolte societatea. Vorbim \u00eentruna de lipsa cadrelor, lipsa banilor, lipsa resurselor. Dar toate astea sunt direct legate de oameni. Moldova nu e o \u021bar\u0103 care poate exista exclusiv pe seama resurselor naturale. Principalul nostru capital e poten\u021bialul uman. A\u0219a c\u0103 fiecare om nevoit s\u0103 plece e o pierdere serioas\u0103 pentru stat. Mi se pare c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103-i pre\u021buim pe oameni mult mai mult dec\u00e2t o facem ast\u0103zi.<\/span><\/p>\n

\u2014 C\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndite sunt pove\u0219tile \u00een care oamenii vor s\u0103-\u0219i \u00eentemeieze o familie \u00een Moldova, dar sunt nevoi\u021bi s\u0103 caute protec\u021bie peste hotare?<\/span><\/strong><\/p>\n

\u2014 Astfel de pove\u0219ti sunt foarte frecvente. \u00cen primul r\u00e2nd, mul\u021bi oameni pleac\u0103 pentru c\u0103 nu se simt \u00een siguran\u021b\u0103. \u00cen al doilea r\u00e2nd, vor s\u0103 aib\u0103 posibilitatea de a-\u0219i \u00eentemeia o familie \u0219i de a ob\u021bine protec\u021bie juridic\u0103 pentru rela\u021bia lor. \u0218tim o mul\u021bime de cazuri \u00een care oamenii se mut\u0103 peste hotare, se c\u0103s\u0103toresc acolo, \u00ee\u0219i construiesc o via\u021b\u0103 \u0219i r\u0103m\u00e2n s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een alt\u0103 \u021bar\u0103. Exact aceast\u0103 situa\u021bie am ar\u0103tat-o \u00een clip. P\u0103rin\u021bii r\u0103m\u00e2n \u00een Moldova, copiii tr\u0103iesc peste grani\u021b\u0103. Ei pot s\u0103-\u0219i invite p\u0103rin\u021bii \u00een vizit\u0103, s\u0103 men\u021bin\u0103 rela\u021bia, dar nu mai pl\u0103nuiesc s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103 cu traiul.<\/span><\/p>\n

Drept urmare, p\u0103rin\u021bii r\u0103m\u00e2n aici singuri. Dac\u0103 e s\u0103 vorbim de observa\u021biile noastre, printre persoanele LGBT procentul celor care au plecat deja sau iau serios \u00een calcul emigrarea e foarte mare. O statistic\u0103 exact\u0103 e greu de dat, dar poate fi vorba de majoritate. E important de \u00een\u021beles c\u0103 nu to\u021bi \u00ee\u0219i pot permite un asemenea pas. Dac\u0103 fiecare ar avea aceast\u0103 posibilitate, amploarea migra\u021biei ar putea fi \u0219i mai mare. Oamenii rareori \u00ee\u0219i doresc s\u0103-\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u021bara pur \u0219i simplu. Una e s\u0103 pleci temporar la munc\u0103 \u0219i s\u0103 te \u00eentorci, \u0219i cu totul altceva e s\u0103 alegi con\u0219tient s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u00een alt\u0103 \u021bar\u0103 doar pentru c\u0103 acolo te po\u021bi sim\u021bi \u00een siguran\u021b\u0103 \u0219i e\u0219ti protejat de lege. Exact asta e una dintre cele mai dureroase laturi ale problemei.<\/span><\/p>\n

\u2014 Cum influen\u021beaz\u0103 omul nevoia de a ascunde, de a explica sau de a demonstra constant propria rela\u021bie?<\/span><\/strong><\/p>\n

\u2014 Aici voi r\u0103spunde din postura de psiholog de forma\u021bie. Ast\u0103zi se \u0219tie deja foarte bine c\u00e2t de distructiv ac\u021bioneaz\u0103 asupra omului stresul cronic. Afecteaz\u0103 negativ sistemul cardiovascular, starea psihic\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103tatea \u00een general.<\/span><\/p>\n

C\u00e2nd un om e nevoit s\u0103-\u0219i ascund\u0103 permanent via\u021ba personal\u0103, nu poate vorbi deschis despre partener, schimb\u0103 pronumele sau evit\u0103 discu\u021biile despre familie la serviciu, tr\u0103ie\u0219te, de fapt, \u00eentr-o stare continu\u0103 de tensiune. Cealalt\u0103 variant\u0103 e s\u0103 fii deschis, dar s\u0103 te love\u0219ti constant de judecat\u0103, discriminare, agresivitate \u0219i ur\u0103. Ambele variante solicit\u0103 resurse emo\u021bionale uria\u0219e. O asemenea via\u021b\u0103 e grea psihologic, fizic \u0219i emo\u021bional. Sincer, nu i-a\u0219 dori nim\u0103nui a\u0219a ceva. Omul n-ar trebui s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eentr-o fric\u0103 permanent\u0103 sau \u00een nevoia de a se ascunde pe sine \u00eensu\u0219i.<\/span><\/p>\n

\u2014 Ce \u00eenseamn\u0103 no\u021biunea de \u201eacas\u0103\u201d pentru un om care nu se simte protejat \u00een propria \u021bar\u0103?<\/span><\/strong><\/p>\n

\u2014 Dac\u0103 e s\u0103 vorbim despre comunitatea LGBTQ+, din p\u0103cate statisticile arat\u0103 o imagine destul de alarmant\u0103. Potrivit ultimului raport al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, tocmai fa\u021b\u0103 de persoanele LGBT din Moldova se p\u0103streaz\u0103 cea mai mare distan\u021b\u0103 social\u0103 dintre toate grupurile sociale. De exemplu, majoritatea celor chestiona\u021bi nu sunt preg\u0103ti\u021bi s\u0103-\u0219i vad\u0103 o rud\u0103 f\u0103c\u00e2nd parte din categoria LGBT.<\/span><\/p>\n

\u00cen esen\u021b\u0103, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 mul\u021bi oameni, dup\u0103 ce \u00ee\u0219i con\u0219tientizeaz\u0103 orientarea sexual\u0103 sau identitatea de gen, risc\u0103 s\u0103 se loveasc\u0103 de neacceptare chiar din partea celor mai apropia\u021bi oameni. Foarte adesea, omul pierde sentimentul de \u201eacas\u0103\u201d \u00eenc\u0103 \u00eenainte de a p\u0103r\u0103si \u021bara. Tocmai de aceea cap\u0103t\u0103 o mare importan\u021b\u0103 grupurile de sprijin \u0219i comunit\u0103\u021bile unde omul poate \u00eent\u00e2lni \u00een\u021belegere \u0219i acceptare. La Centrul de Informa\u021bii GENDERDOC-M \u00eencerc\u0103m s\u0103-i ajut\u0103m pe oameni s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 un asemenea mediu. Din p\u0103cate, printre reprezentan\u021bii comunit\u0103\u021bii noastre se \u00eent\u00e2lnesc \u0219i cazuri de suicid, a\u0219a c\u0103 existen\u021ba unui mediu sigur \u0219i primitor are o \u00eensemn\u0103tate uria\u0219\u0103. De aceea, pentru multe persoane LGBT, \u201eacas\u0103\u201d nu sunt pere\u021bii sau un loc anume, ci oamenii care \u00eei accept\u0103 a\u0219a cum sunt.<\/span><\/p>\n

\u2014 Poate arta s\u0103 ajute la a vedea \u00een aceast\u0103 tem\u0103, \u00eenainte de toate, omul, \u0219i nu o disput\u0103 politic\u0103 sau ideologic\u0103?<\/span><\/strong><\/p>\n

\u2014 Cred c\u0103 da. A\u021bi spus c\u0103 dup\u0103 vizionarea clipului a\u021bi sim\u021bit triste\u021be. Cel mai probabil, povestea asta o s\u0103 v\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een minte o vreme. Exact \u00een asta st\u0103 for\u021ba artei. Ea e capabil\u0103 s\u0103 s\u0103deasc\u0103 \u00een om o mic\u0103 s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 de empatie \u0219i s\u0103 ofere posibilitatea de a privi altfel experien\u021ba celuilalt.<\/span><\/p>\n

Am studiat regia de film tocmai pentru c\u0103 cred: arta poate schimba oamenii \u0219i societatea. De foarte multe ori, povestea personal\u0103 a altuia o putem \u00een\u021belege cu adev\u0103rat doar atunci c\u00e2nd o tr\u0103im emo\u021bional. Prin film, literatur\u0103, teatru sau muzic\u0103 \u00eencepem s\u0103 vedem nu o problem\u0103 abstract\u0103, ci un om concret. Mi se pare c\u0103 \u00een acest clip fiecare se poate recunoa\u0219te pe sine. Un p\u0103rinte al c\u0103rui copil tr\u0103ie\u0219te peste hotare. Un om care a plecat deja. Sau unul care abia se g\u00e2nde\u0219te s\u0103 plece \u0219i sufer\u0103 din cauza desp\u0103r\u021birii de cei dragi. Dac\u0103 dup\u0103 vizionare apar compasiunea, \u00een\u021belegerea \u0219i respectul fa\u021b\u0103 de experien\u021ba celuilalt, atunci arta \u0219i-a \u00eendeplinit menirea.<\/span><\/p>\n

\u2014 \u0218i ultima \u00eentrebare. Ce rezultat sau ce reac\u021bie public\u0103 la acest clip ar fi, pentru dumneavoastr\u0103, cel mai important rezumat?<\/span><\/strong><\/p>\n

\u2014 Pentru mine, cel mai important rezultat ar fi schimbarea. Mi-a\u0219 dori ca oamenii s\u0103 vad\u0103 acest clip, s\u0103-l simt\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i pun\u0103 o \u00eentrebare simpl\u0103: vreau ca propriul meu copil s\u0103 simt\u0103 vreodat\u0103 c\u0103 nu are loc \u00een \u021bara lui? Dac\u0103 un om \u00een\u021belege c\u0103 fiul sau fiica sa s-ar putea afla \u00eentr-o asemenea situa\u021bie, poate c\u0103 merit\u0103 s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 nu la cum s\u0103 schimbe acea persoan\u0103, ci la cum s\u0103 fac\u0103 societatea mai bl\u00e2nd\u0103 \u0219i mai deschis\u0103, pentru c\u0103 societatea suntem fiecare dintre noi.<\/span><\/p>\n

Mi se pare c\u0103 schimb\u0103rile \u00eencep cu un pas foarte simplu \u2013 con\u0219tientizarea faptului c\u0103 drepturile altor oameni nu amenin\u021b\u0103 cu nimic propriile noastre drepturi. Dac\u0103 perechile de acela\u0219i sex vor avea posibilitatea s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i \u00eentemeieze familii \u00een Moldova, asta nu va distruge familia nim\u0103nui. Dimpotriv\u0103, va permite mai multor oameni s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 aici, s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 via\u021ba aici, s\u0103 munceasc\u0103 aici \u0219i s\u0103-\u0219i lege viitorul de aceast\u0103 \u021bar\u0103. Asta \u00eent\u0103re\u0219te societatea, \u00eent\u0103re\u0219te economia \u0219i ajut\u0103 la p\u0103strarea poten\u021bialului uman al \u021b\u0103rii. Multe dintre temerile care exist\u0103 \u00een jurul acestui subiect n-au nicio leg\u0103tur\u0103 cu realitatea. Realitatea e mult mai simpl\u0103: e vorba despre oameni care vor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 demn, s\u0103 iubeasc\u0103 \u0219i s\u0103 se simt\u0103 \u00een siguran\u021b\u0103, exact ca to\u021bi ceilal\u021bi.<\/span><\/p>\n

Articolul <span class=”badge-status” style=”background: #ff1813;”>VIDEO<\/span>\u00a0De ce pleac\u0103 oamenii din Moldova: Leo Zbanc\u0103 despre clipul GENDERDOC-M<\/a> apare prima dat\u0103 \u00een NordNews<\/a>.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Migra\u021bia din Moldova e pus\u0103 cel mai adesea pe seama cauzelor economice \u2013 salarii mici, lipsa locurilor de munc\u0103, c\u0103utarea unor oportunit\u0103\u021bi mai bune peste […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-3297","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"yoast_head":"\nVIDEO\u00a0De ce pleac\u0103 oamenii din Moldova: Leo Zbanc\u0103 despre clipul GENDERDOC-M - Canal Regional<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=3297\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"VIDEO\u00a0De ce pleac\u0103 oamenii din Moldova: Leo Zbanc\u0103 despre clipul GENDERDOC-M - Canal Regional\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Migra\u021bia din Moldova e pus\u0103 cel mai adesea pe seama cauzelor economice \u2013 salarii mici, lipsa locurilor de munc\u0103, c\u0103utarea unor oportunit\u0103\u021bi mai bune peste […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=3297\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Canal Regional\" \/>\n<meta property=\"article:author\" content=\"Canal Regional, Canal Regional TV\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2026-06-16T15:03:48+00:00\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"admin_axts737o\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"admin_axts737o\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"24 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=3297#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=3297\"},\"author\":{\"name\":\"admin_axts737o\",\"@id\":\"https:\/\/canalregionaltv.md\/#\/schema\/person\/96db60230b2eedd2fd6d09d267f32f8f\"},\"headline\":\"VIDEO\u00a0De ce pleac\u0103 oamenii din Moldova: Leo Zbanc\u0103 despre clipul GENDERDOC-M\",\"datePublished\":\"2026-06-16T15:03:48+00:00\",\"dateModified\":\"2026-06-16T15:03:48+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=3297\"},\"wordCount\":4819,\"commentCount\":0,\"publisher\":{\"@id\":\"https:\/\/canalregionaltv.md\/#organization\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=3297#respond\"]}]},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=3297\",\"url\":\"https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=3297\",\"name\":\"VIDEO\u00a0De ce pleac\u0103 oamenii din Moldova: Leo Zbanc\u0103 despre clipul GENDERDOC-M - Canal Regional\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/canalregionaltv.md\/#website\"},\"datePublished\":\"2026-06-16T15:03:48+00:00\",\"dateModified\":\"2026-06-16T15:03:48+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=3297#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=3297\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=3297#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/canalregionaltv.md\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"VIDEO\u00a0De ce pleac\u0103 oamenii din Moldova: Leo Zbanc\u0103 despre clipul GENDERDOC-M\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/canalregionaltv.md\/#website\",\"url\":\"https:\/\/canalregionaltv.md\/\",\"name\":\"Canal Regional\",\"description\":\"Canal Regional\",\"publisher\":{\"@id\":\"https:\/\/canalregionaltv.md\/#organization\"},\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/canalregionaltv.md\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":\"required name=search_term_string\"}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Organization\",\"@id\":\"https:\/\/canalregionaltv.md\/#organization\",\"name\":\"Canal Regional\",\"url\":\"https:\/\/canalregionaltv.md\/\",\"logo\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\/\/canalregionaltv.md\/#\/schema\/logo\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/canalregionaltv.md\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Logo_r.png\",\"contentUrl\":\"https:\/\/canalregionaltv.md\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Logo_r.png\",\"width\":403,\"height\":112,\"caption\":\"Canal Regional\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/canalregionaltv.md\/#\/schema\/logo\/image\/\"}},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/canalregionaltv.md\/#\/schema\/person\/96db60230b2eedd2fd6d09d267f32f8f\",\"name\":\"admin_axts737o\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\/\/canalregionaltv.md\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/409e62ddd56f511fb1262f27a1535ee7719603a42e55b11651be97d388418cae?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/409e62ddd56f511fb1262f27a1535ee7719603a42e55b11651be97d388418cae?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"admin_axts737o\"},\"sameAs\":[\"https:\/\/canalregionaltv.md\",\"Canal Regional, Canal Regional TV\",\"canal Regional\"],\"url\":\"https:\/\/canalregionaltv.md\/?author=1\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"VIDEO\u00a0De ce pleac\u0103 oamenii din Moldova: Leo Zbanc\u0103 despre clipul GENDERDOC-M - Canal Regional","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=3297","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"VIDEO\u00a0De ce pleac\u0103 oamenii din Moldova: Leo Zbanc\u0103 despre clipul GENDERDOC-M - Canal Regional","og_description":"Migra\u021bia din Moldova e pus\u0103 cel mai adesea pe seama cauzelor economice \u2013 salarii mici, lipsa locurilor de munc\u0103, c\u0103utarea unor oportunit\u0103\u021bi mai bune peste […]","og_url":"https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=3297","og_site_name":"Canal Regional","article_author":"Canal Regional, Canal Regional TV","article_published_time":"2026-06-16T15:03:48+00:00","author":"admin_axts737o","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"admin_axts737o","Est. reading time":"24 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=3297#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=3297"},"author":{"name":"admin_axts737o","@id":"https:\/\/canalregionaltv.md\/#\/schema\/person\/96db60230b2eedd2fd6d09d267f32f8f"},"headline":"VIDEO\u00a0De ce pleac\u0103 oamenii din Moldova: Leo Zbanc\u0103 despre clipul GENDERDOC-M","datePublished":"2026-06-16T15:03:48+00:00","dateModified":"2026-06-16T15:03:48+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=3297"},"wordCount":4819,"commentCount":0,"publisher":{"@id":"https:\/\/canalregionaltv.md\/#organization"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=3297#respond"]}]},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=3297","url":"https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=3297","name":"VIDEO\u00a0De ce pleac\u0103 oamenii din Moldova: Leo Zbanc\u0103 despre clipul GENDERDOC-M - Canal Regional","isPartOf":{"@id":"https:\/\/canalregionaltv.md\/#website"},"datePublished":"2026-06-16T15:03:48+00:00","dateModified":"2026-06-16T15:03:48+00:00","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=3297#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=3297"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/canalregionaltv.md\/?p=3297#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/canalregionaltv.md\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"VIDEO\u00a0De ce pleac\u0103 oamenii din Moldova: Leo Zbanc\u0103 despre clipul GENDERDOC-M"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/canalregionaltv.md\/#website","url":"https:\/\/canalregionaltv.md\/","name":"Canal Regional","description":"Canal Regional","publisher":{"@id":"https:\/\/canalregionaltv.md\/#organization"},"potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/canalregionaltv.md\/?s={search_term_string}"},"query-input":"required name=search_term_string"}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Organization","@id":"https:\/\/canalregionaltv.md\/#organization","name":"Canal Regional","url":"https:\/\/canalregionaltv.md\/","logo":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/canalregionaltv.md\/#\/schema\/logo\/image\/","url":"https:\/\/canalregionaltv.md\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Logo_r.png","contentUrl":"https:\/\/canalregionaltv.md\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Logo_r.png","width":403,"height":112,"caption":"Canal Regional"},"image":{"@id":"https:\/\/canalregionaltv.md\/#\/schema\/logo\/image\/"}},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/canalregionaltv.md\/#\/schema\/person\/96db60230b2eedd2fd6d09d267f32f8f","name":"admin_axts737o","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/canalregionaltv.md\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/409e62ddd56f511fb1262f27a1535ee7719603a42e55b11651be97d388418cae?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/409e62ddd56f511fb1262f27a1535ee7719603a42e55b11651be97d388418cae?s=96&d=mm&r=g","caption":"admin_axts737o"},"sameAs":["https:\/\/canalregionaltv.md","Canal Regional, Canal Regional TV","canal Regional"],"url":"https:\/\/canalregionaltv.md\/?author=1"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/canalregionaltv.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3297","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/canalregionaltv.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/canalregionaltv.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/canalregionaltv.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/canalregionaltv.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3297"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/canalregionaltv.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3297\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/canalregionaltv.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3297"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/canalregionaltv.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3297"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/canalregionaltv.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3297"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}