Astfel, autorit\u0103\u021bile din UTA G\u0103g\u0103uzia nu vor mai avea dreptul de a decide asupra componen\u021bei propriei autorit\u0103\u021bi electorale \u0219i de a cenzura procedurile de numire a \u0219efilor structurilor teritoriale ale MAI, Ministerului Justi\u021biei \u0219i SIS.<\/p>\n
Dincolo de aspectele tehnice ale hot\u0103r\u00e2rii, miza ei este una eminamente constitu\u021bional\u0103. Curtea nu a limitat autonomia g\u0103g\u0103uz\u0103 \u0219i nici nu i-a restr\u00e2ns competen\u021bele legitime. Ea a reafirmat un principiu fundamental al oric\u0103rui stat unitar: autonomia poate administra propriile interese, dar nu poate controla institu\u021biile prin care statul \u00ee\u0219i exercit\u0103 suveranitatea \u2013 acesta este, de fapt, argumentul central al hot\u0103r\u00e2rii.<\/p>\n
Problema nu este dac\u0103 autorit\u0103\u021bile autonomiei pot fi consultate sau \u00ee\u0219i pot exprima punctul de vedere asupra unor numiri. Dialogul institu\u021bional este firesc. Problema apare atunci c\u00e2nd o autoritate local\u0103 dob\u00e2nde\u0219te dreptul de a bloca, condi\u021biona sau cenzura numirea unor persoane care exercit\u0103 atribu\u021bii ale statului. Din acel moment nu mai vorbim despre autonomie administrativ\u0103, ci despre \u00eemp\u0103r\u021birea suveranit\u0103\u021bii.<\/p>\n
Or, suveranitatea apar\u021bine exclusiv Republicii Moldova.<\/p>\n
Poli\u021bia, serviciile de informa\u021bii \u0219i administrarea alegerilor nu sunt servicii locale. Ele exercit\u0103 atribu\u021bii care deriv\u0103 direct din suveranitatea statului. Poli\u021bia asigur\u0103 ordinea public\u0103 \u0219i aplicarea legii \u00een numele Republicii Moldova. Serviciile de informa\u021bii protejeaz\u0103 securitatea na\u021bional\u0103. Organele electorale garanteaz\u0103 exercitarea dreptului constitu\u021bional la vot \u0219i aplicarea uniform\u0103 a legisla\u021biei electorale.<\/p>\n
Din acest motiv, numirea conduc\u0103torilor acestor institu\u021bii nu poate depinde de acordul unei autorit\u0103\u021bi locale. O asemenea solu\u021bie ar \u00eensemna fragmentarea exercit\u0103rii puterii de stat.<\/p>\n
Constitu\u021bia este foarte clar\u0103. Republica Moldova este un stat unitar. Autonomia g\u0103g\u0103uz\u0103 reprezint\u0103 o form\u0103 de descentralizare politic\u0103 \u0219i administrativ\u0103, nu o entitate statal\u0103 \u0219i nici un al doilea nivel de suveranitate.<\/p>\n
\u00centr-un stat unitar exist\u0103 o singur\u0103 poli\u021bie, un singur sistem de securitate \u0219i un singur sistem electoral. Aceste institu\u021bii pot avea structuri teritoriale, dar nu pot avea centre diferite de autoritate.<\/p>\n
Dac\u0103 numirea \u0219efului poli\u021biei sau a reprezentantului Serviciului de Informa\u021bii \u0219i Securitate \u00eentr-o regiune depinde de acordul autorit\u0103\u021bilor locale, apare inevitabil o dubl\u0103 subordonare: juridic\u0103 fa\u021b\u0103 de stat \u0219i politic\u0103 fa\u021b\u0103 de autoritatea regional\u0103. O asemenea situa\u021bie este incompatibil\u0103 cu principiul indivizibilit\u0103\u021bii autorit\u0103\u021bii publice. Acest lucru este cu at\u00e2t mai evident \u00een cazul securit\u0103\u021bii na\u021bionale.<\/p>\n
Conduc\u0103torul structurii teritoriale a SIS gestioneaz\u0103 informa\u021bii clasificate \u0219i ac\u021bioneaz\u0103 \u00een interesul securit\u0103\u021bii \u00eentregii Republici Moldova, nu al unei singure regiuni. Ar fi la fel de ilogic ca numirea acestuia s\u0103 depind\u0103 de acordul Adun\u0103rii Populare a G\u0103g\u0103uziei, precum ar fi ca directorul SIS de la Chi\u0219in\u0103u s\u0103 poat\u0103 fi numit doar cu acordul Consiliului Municipal Chi\u0219in\u0103u. \u00cen ambele cazuri, logica constitu\u021bional\u0103 este aceea\u0219i: institu\u021biile care protejeaz\u0103 securitatea statului nu pot fi puse sub controlul unei autorit\u0103\u021bi locale. Acela\u0219i principiu se aplic\u0103 \u0219i poli\u021biei.<\/p>\n
\u00cen orice stat democratic, monopolul utiliz\u0103rii legitime a for\u021bei apar\u021bine exclusiv statului. Poli\u021bia nu este poli\u021bia Guvernului, nici a unei autonomii teritoriale. Ea este poli\u021bia Republicii Moldova. Dac\u0103 \u0219eful poli\u021biei regionale ajunge s\u0103 depind\u0103 de voin\u021ba unei autorit\u0103\u021bi locale, exist\u0103 riscul ca loialitatea institu\u021bional\u0103 s\u0103 fie \u00eenlocuit\u0103 de dependen\u021ba politic\u0103.<\/p>\n
La fel stau lucrurile \u0219i \u00een domeniul electoral. Alegerile trebuie administrate dup\u0103 reguli uniforme pe \u00eentreg teritoriul \u021b\u0103rii. Autorit\u0103\u021bile electorale nu reprezint\u0103 interese locale, ci garanteaz\u0103 exercitarea unui drept constitu\u021bional fundamental. De aceea, componen\u021ba lor nu poate fi supus\u0103 controlului politic al unei autorit\u0103\u021bi teritoriale.<\/p>\n
\u00cen realitate, hot\u0103r\u00e2rea Cur\u021bii nu diminueaz\u0103 autonomia g\u0103g\u0103uz\u0103. Ea traseaz\u0103 doar limita fireasc\u0103 dintre autonomie \u0219i suveranitate.<\/p>\n
Aceasta este diferen\u021ba fundamental\u0103 pe care Curtea Constitu\u021bional\u0103 a reafirmat-o ast\u0103zi: autonomia \u00eenseamn\u0103 dreptul de a administra cultura, educa\u021bia, limba, patrimoniul, dezvoltarea economic\u0103 \u0219i celelalte interese specifice comunit\u0103\u021bii. Dar autonomia nu \u00eenseamn\u0103 dreptul de a controla institu\u021biile prin care Republica Moldova \u00ee\u0219i exercit\u0103 puterea de stat.<\/p>\n
\u00centr-un stat unitar poate exista descentralizare. Poate exista autonomie. Pot exista competen\u021be largi acordate colectivit\u0103\u021bilor locale. Ceea ce nu poate exista este \u00eemp\u0103r\u021birea suveranit\u0103\u021bii. Iar poli\u021bia, serviciile de informa\u021bii \u0219i administrarea alegerilor reprezint\u0103 expresii directe ale acestei suveranit\u0103\u021bi. Din acest motiv, conduc\u0103torii acestor institu\u021bii trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 exclusiv autorit\u0103\u021bilor constitu\u021bionale ale Republicii Moldova, \u0219i nu voin\u021bei unei autorit\u0103\u021bi locale.<\/p>\n
Articolul Alexandru T\u0103nase\/\/ Curtea Constitu\u021bional\u0103: autonomia se opre\u0219te acolo unde \u00eencepe suveranitatea statului<\/a> apare prima dat\u0103 \u00een NordNews<\/a>.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Ast\u0103zi, Curtea Constitu\u021bional\u0103 a pronun\u021bat una dintre cele mai importante hot\u0103r\u00e2ri din ultimii ani privind delimitarea competen\u021belor dintre autorit\u0103\u021bile statului \u0219i autonomia g\u0103g\u0103uz\u0103. Examin\u00e2nd sesiz\u0103rile […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-3408","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"yoast_head":"\n