Astăzi, în Monitorul Oficial, au fost publicate trei foi de parcurs esențiale pentru drumul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană: „Reforma administrației publice”, „Statul de drept” și „Funcționarea Instituțiilor Democratice”. Deși redactate meticulos și în acord cu cerințele europene, aceste documente riscă să repete povestea altor strategii din ultimii ani: planuri frumos formulate, însoțite de termene ambițioase și responsabili desemnați, dar fără asumare reală și fără prea multe rezultate concrete.
Foaia de parcurs privind reforma administrației publice promite digitalizare, profesionalizare și depolitizare. Nimic nou sub soare. Acestea sunt refrene pe care le auzim de ani de zile, în timp ce administrația continuă să funcționeze după reguli paralele cu interesul public: clientelism politic, promovări pe bază de loialitate, și un aparat de stat care, de multe ori, servește mai degrabă interesele partidelor decât pe cele ale cetățenilor.
Dacă reforma administrației nu va include o „curățenie” instituțională reală, cu restructurarea profundă a aparatului birocratic și tăierea cordonului ombilical dintre partide și instituții, orice progres va rămâne superficial. Nu poți construi o Moldovă europeană pe un fundament sovietic.
Reforma justiției este, în teorie, prioritatea națională numărul unu. În practică, rămâne terenul cel mai minat al reformelor. Vorbim despre independența justiției de atâta vreme, încât a devenit un clișeu. Între timp, dosare mari de corupție bat pasul pe loc, numirile la Curtea Supremă sau în alte instituții cheie ridică semne de întrebare, iar încrederea publicului în sistemul judecătoresc continuă să se erodeze.
Foaia de parcurs în domeniul statului de drept cere acțiuni clare. Întrebarea e dacă există și curajul politic să fie aplicate. Pentru că, până acum, prea des s-a mizat pe impresia reformei, nu pe substanța ei.
Democrația moldovenească arată bine la televizor. Avem alegeri, avem partide, avem presă. Dar în profunzime, instituțiile democratice rămân vulnerabile. Comisia Electorală Centrală continuă să fie contestată politic, finanțarea partidelor este încă opacă, iar spațiul public este tot mai agresat de propagandă, dezinformare și interese externe.
Foaia de parcurs dedicată instituțiilor democratice propune măsuri bune – dar ele vin într-un context în care partidul aflat la guvernare se teme să piardă controlul și se ferește de acele reforme care i-ar putea slăbi poziția. Adevărul este că o parte a clasei politice de la noi vede reformele democratice mai degrabă ca o obligație formală față de UE, nu ca o necesitate internă de sănătate democratică.
Aderarea la UE nu se va produce pe bază de documente. Se va produce doar dacă aceste documente devin reforme reale. Nu bifate, nu cosmetizate, nu tergiversate. Europa nu mai este impresionată de angajamente de fațadă.
Miza nu este Bruxelles-ul. Miza este Chișinăul. Dacă Moldova va reuși să-și reformeze administrația, justiția și să dezvolte democrația nu pentru că o cere Comisia Europeană, ci pentru că o cere interesul public, atunci integrarea europeană nu va mai fi o aspirație, ci o consecință firească.
Articolul <span class=”badge-status” style=”background: #ff1813;”>EDITORIAL</span> Vitalie Cazacu | Aderarea la UE nu se face cu PowerPoint-uri: fie reformăm Moldova, fie ne pierdem în veșnica tranziție apare prima dată în NordNews.