Moldova se confruntă cu provocări serioase în domeniul gestionării deșeurilor menajere solide, stării solului și calității produselor alimentare. La aceste concluzii au ajuns participanții la cea de-a cincea Masă rotundă națională, organizată de partidul Alianța „MOLDOVENII”. Aceasta a fost dedicată temei „Ecologie, resurse de apă și politica de gestionare a deșeurilor solide menajere”.
După cum a menționat la deschiderea discuției președintele Alianței „MOLDOVENII”, economistul Denis Roșca, „în țară există aproape 1,2 mii de gropi de gunoi oficiale și cam tot atîtea gunoiști neautorizate”. În aceste condiții, crearea unor stații de sortare este doar prima etapă. „Este important nu doar să colectăm separat deșeurile, dar și să creăm o piață economică avantajoasă a materiilor prime secundare, pentru ca reciclarea să devină durabilă”, a afirmat Roșca.
Ecologul și fostul președinte al fundației Ecodava, Oleg Sclifos, a atras atenția asupra greșelilor critice privind amplasarea gropilor de gunoi, care au un impact direct asupra poluării mediului și sănătății oamenilor.
„Gunoiștea centrală din Orhei se află pe malul râului Răut, iar în timpul ploilor deșeurile ajung în apă. Mai jos pe cursul râului, oamenii pescuiesc și apoi se miră de creșterea numărului de cazuri oncologice”, a avertizat expertul.
Vorbind despre problema reciclării plasticului, Sclifos a dat un alt exemplu: una dintre stațiile de reciclare este situată în centrul satului Peresecina, deși producția este însoțită de o emisie activă de monoxid de carbon.
O situație paradoxală a fost semnalată de reprezentantul Gărzii Naționale de Mediu, Alexandru Corja: „Oamenii, care colectează plasticul și curăță teritoriul, primesc amenzi, iar, în același timp, statul imită munca — verificări au loc nu la instalațiile de reciclare, dar în restaurante”. El a subliniat necesitatea unui control adevărat și a sprijinului pentru reciclatori.
O completare importantă la acest subiect a făcut președintele companiei Daac Hermes Grup, Vasile Chirtoca. El a avertizat asupra problemei ambalajelor din plastic care conțin microplastice, care se găsesc chiar și în sîngele nou-născuților. Chirtoca a cerut interzicerea ambalajelor din plastic, reintroducerea sistemului de returnare a sticlelor și trecerea completă la ambalaje ecologice în decurs de cinci ani.
Nicolae Pascaru a atras atenția asupra degradării solului sub influența gunoiștilor și a poluării: „Substanțele toxice pătrund în sol, înrăutățind calitatea produselor agricole și dăunînd sănătății”. El a pledat pentru o atitudine complexă față de protecția solurilor și a dezvoltării educației ecologice în școli.
Toți experții au fost unanimi în părerea că situația necesită schimbări complexe și sistemice, care trebuie să includă dezvoltarea pieței de reciclare a deșeurilor, creșterea nivelului de educație ecologică în rîndul populației, crearea unor organe de control eficiente și reformarea legislației.
Cea de-a cincea masă rotundă națională a reprezentat un pas important în dialogul dintre comunitatea de experți și partidul Alianța „MOLDOVENII”. Scopul său este completarea și îmbunătățirea Strategiei de dezvoltare a Republicii Moldova, documentul care a stat la baza activității noii forțe politice.
A șasea masă rotundă națională este programată pentru 9 august și va fi dedicată temei „Medicină, sport, stil de viață sănătos și alimentație”.
Articolul (P) Gunoiște, plastic și sol: Experții trag un semnal de alarmă cu privire la criza gestionării deșeurilor în Moldova apare prima dată în NordNews.