Crizele succesive din ultimii ani au contribuit la reapariția și consolidarea stereotipurilor de gen în Republica Moldova, afectând percepția publică asupra rolului femeii în societate și în politică. Concluzia se regăsește în Raportul „Reprezentare, putere și inegalități de gen în Scrutinul Parlamentar 2025”, realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu sprijinul PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova.
Potrivit datelor raportului, dacă în 2021 circa 18,2% dintre cetățeni considerau că politica este un domeniu exclusiv masculin, în 2025 acest procent a crescut la 26,2%. În același timp, ponderea celor care cred că „destinul femeii este familia și gospodăria” a urcat de la 47,9% la 62,4%, ceea ce reprezintă o creștere de peste 14 puncte procentuale în doar patru ani.
Raportul arată că pandemia, criza energetică, inflația și crizele de securitate au fost asociate în percepția publică cu liderii politici aflați la guvernare, majoritar femei, ceea ce a contribuit la subminarea evaluării competenței femeilor în funcții de decizie.
Totodată, electoratul continuă să prefere un profil conservator de lider politic. Un deputat „legitim” este perceput mai frecvent ca fiind:
-
bărbat (22,3% față de 6,1% pentru femei);
-
religios (53,6%);
-
căsătorit (44,2%);
-
cu copii (47,9%).
Un aspect considerat îngrijorător de autorii raportului este creșterea stereotipurilor de gen în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani. Dacă în 2021 acest fenomen era prezent la 27,6% dintre tineri, în 2025 procentul a crescut la 37,6%.
În paralel, raportul semnalează intensificarea discursurilor de ură și a atacurilor sexiste în media și pe rețelele de socializare, fapt documentat și de organizația Promo-LEX. Aceste fenomene descurajează implicarea activă a femeilor în viața politică.
Datele arată că electoratul continuă să „rezerve” femeilor roluri percepute ca fiind mai apropiate de familie și comunitate. Preferințele pentru funcțiile de conducere reflectă această tendință:
-
Președinte: 31,7% bărbați vs. 3,3% femei;
-
Deputat: 23,2% bărbați vs. 3,2% femei.
Pentru a corecta dezechilibrele identificate, raportul CPD propune cinci direcții principale de intervenție:
-
Consolidarea sistemului de cotă dublă, pentru a asigura nu doar reprezentare numerică, ci și influență reală a femeilor;
-
Combaterea stereotipurilor de gen, prin campanii de informare și educație;
-
Susținerea femeilor în funcții publice, prin reducerea decalajelor de resurse;
-
Responsabilizarea partidelor politice, prin integrarea egalității de gen în politicile interne;
-
Creșterea vizibilității femeilor în spațiul mediatic, prin reflectare echilibrată și nediscriminatorie.
Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova, cu sprijinul financiar al Norvegiei, Canadei, Suediei și Danemarcei.
Articolul Crizele ultimilor ani au amplificat stereotipurile de gen: rolul femeii, tot mai contestat apare prima dată în NordNews.