Un dialog cu Ghenadie Râbacov, coordonator de proiecte educaționale, profesor, lingvist și traducător. Discutăm despre câți vorbitori de franceză are astăzi Republica Moldova, cine sunt ei și de ce interesul pentru franceză rămâne viu, chiar și într-o perioadă în care engleza domină.
Intrăm și în culisele proiectului claselor bilingve francofone: cum funcționează, ce înseamnă discipline predate în franceză, ce rol au voluntarii francezi și cum îi pregătesc aceste clase pe elevi pentru studii în străinătate și pentru o carieră mai competitivă.
Vorbim și despre provocările din sistem: lipsa profesorilor, materialele didactice încă folosite în unele instituții și, mai ales, argumentele care i-ar putea convinge pe elevi să nu renunțe la limba franceză.
Cătălin Volconovici: Bună ziua, doamnelor și domnilor. Astăzi, la RFI Moldova Zoom, îl avem pe Ghenadie Râbacov, coordonator de proiecte educaționale, profesor, lingvist și traducător. Domnule Râbacov, bună ziua!
Ghenadie Râbacov: Bună ziua!
Cătălin Volconovici: Astăzi ne propunem să discutăm despre limba franceză sau, cum i se mai spune, limba lui Molière, vorbită de peste 300 de milioane de oameni pe întreg globul pâmântesc. O limbă care este destul de populară în Republica Moldova sau a fost, cel puțin. Domnule Râbacov, potrivit Organizației Internaționale a Francofoniei, în Republica Moldova astăzi avem aproximativ 55 de mii de vorbitori de limba franceză, ceea ce constituie cam 2,3% din populația pe care o avem.
Ne spuneți, vă rog, din perspectiva dumneavoastră, care este calitatea acestor 2,3%? Dacă ne uităm la România, unde sunt aproape 4% din populație francofoni, la noi, în Republica Moldova, cine sunt acești 2,3%: ce vârste au și în ce domenii activează?
Ghenadie Râbacov: În mare parte, sunt reprezentanți ai diferitelor generații. Avem generația părinților noștri, care, pe timpuri, studiau limba franceză, iar limba franceză era, în mare parte, studiată de majoritatea elevilor. Deci, prima limbă străină studiată în timpul Uniunii Sovietice și chiar în următorii aproape 10 ani după căderea Uniunii Sovietice era limba franceză, și abia după aceea celelalte limbi străine.
De la adoptarea noului Cod al Educației, după 2010, limba franceză a început să scadă, iar alte limbi au devenit mai solicitate, în primul rând limba engleză. Totodată, a crescut și interesul pentru limba germană și pentru alte limbi străine. În același timp, un interes aparte pentru limba franceză rămâne. Dacă ne referim la numărul de elevi care astăzi studiază limba franceză, suntem cam la 30% din numărul total de elevi — fie ca limbă străină (prima limbă străină), fie ca a doua limbă străină. Bineînțeles, atunci când vorbim despre prima limbă străină, aici, în mare parte, sunt instituțiile de învățământ general cu clase bilingve francofone, care sunt în total șapte în republică. Este un proiect educațional frumos, susținut de statul francez.
Cătălin Volconovici: Dacă tot ați menționat numărul de elevi din gimnazii și licee care învață franceza, evident că m-am documentat și am găsit o cifră de 40% dintre elevii din gimnaziu și liceu care învață franceza ca primă limbă în Republica Moldova, ceea ce, de fapt, ne plasează într-un loc mult mai mare decât alte țări…
Ghenadie Râbacov: E raportat la numărul de populație, deoarece, în general, Republica Moldova rămâne încă un stat francofon și francofil. Interesul pentru limba franceză se explică, în primul rând, prin faptul că este o limbă romanică, o limbă latină și am putea spune că franceza este o limbă soră a limbii române. Francofonia are rădăcini adânci în Republica Moldova și, în general, în spațiul românesc, iar acest lucru, cumva, s-a transmis din generație în generație, mai ales în familiile în care părinții au studiat limba franceză.
Mă uit la ce se întâmplă în cadrul proiectului „Clasele bilingve”, pe care îl reprezint: atunci când frații mai mari au studiat în clasele bilingve, neapărat vine și fratele mai mic sau sora mai mică să se înscrie în clasele bilingve. Sau profesorii își înscriu propriii copii în clasele bilingve, fiindcă știu mai bine cum funcționează acest proiect, care sunt avantajele și atuurile limbii franceze pentru tineri. Pentru că limba engleză, cu siguranță, nu ai cum să o eviți: vine ea peste tine, deci e ceva obligatoriu. Dar stăpânirea unei alte limbi străine nu poate fi decât un atu, mai ales dacă dorești să-ți făurești o carieră de succes.
Cătălin Volconovici: La clasele bilingve revenim mai apoi. Acum, deci, am citit caiete de doctorat scrise de dumneavoastră. Într-un volum ați descris foarte poetic relația dumneavoastră cu limbile. Acolo vorbiți așa — chiar o să dau citire: „Limba română, drept limba în care trăiesc și respir, limba în care vorbesc cu Dumnezeu și cu mama. Limba franceză, ca limba în care iubesc și visez, limba în care vorbesc cu libertatea, iar limba engleză, ca limba cu care înlătur frontiere, limba în care vorbesc cu puterea.”
Ghenadie Râbacov: Dragostea mea pentru limbile străine a fost o dragoste de la prima vedere, încă din școală. Bineînțeles că a început cu dragostea pentru limba franceză și nu e un secret: știm că fiecare elev îndrăgește disciplina dacă îndrăgește profesorul. Asta inevitabil se întâmplă și, orice am spune, de fiecare dată, practic, e așa. Abia la vârsta adultă, atunci când ești student, înțelegi că e din necesitate sau că vei avea nevoie pe parcurs și poți depăși anumite bariere și să zici: „contează mai puțin dacă îmi place profesorul sau nu, pentru că voi avea nevoie de cunoștințele căpătate la disciplina respectivă”. Dar, în școală, știm că relația cu profesorul este una foarte importantă, chiar primordială.
Cătălin Volconovici: Dacă tot vorbim despre educație, despre domeniul educației, știu și pe propria piele — am simțit-o la facultate. Am mai auzit că și în universitățile din Republica Moldova sunt profesori care încă folosesc materiale didactice, manuale sovietice, cum ar fi Popova-Kazakova.
Ghenadie Râbacov: Eu sper că mai puțin decât acum 10 ani. Atunci încă era explicabil, dar acum sper că mai puțin.
Cătălin Volconovici: În 2022 eu personal din aceste manuale am învățat, deci încă mai era. Când vor fi excluse aceste materiale didactice?
Ghenadie Râbacov: Aceste materiale nu sunt obligatorii. Totul depinde de profesorul din sala de curs. Nimeni nu a interzis profesorului să vină cu surse cu adevărat inovatoare, moderne și cu metode care să contribuie, într-adevăr, la formarea competențelor la tineri. Nici Ministerul Educației. Chiar dacă în instituțiile de învățământ general, bunăoară, sunt manualele naționale, nimeni nu exclude — ba chiar se încurajează — utilizarea resurselor suplimentare.
Astăzi avem o paletă largă de materiale: lecții video și, dacă vorbim și de RFI și RFI Savoirs, există o serie de materiale audio și nu doar, care pot fi exploatate la cursurile de limbă străină și nu numai. Mai există și discipline, materii școlare, care sunt predate în limba franceză și nu sunt materii lingvistice.
Cătălin Volconovici: Dacă revenim la clasele bilingve francofone, un dispozitiv de excelență care propune nu doar franceza, ci și discipline non-lingvistice predate în limba franceză: cum schimbă aceste clase profilul absolvenților și ce șanse le oferă pe viitor în ceea ce se numește a găsi un loc de muncă? Sau poate o experiență la una dintre universitățile franceze sau francofone?
Ghenadie Râbacov: Proiectul există de mult, într-adevăr. Din 1998, primul liceu cu clase bilingve a fost creat, ulterior a trecut prin mai multe etape. În 2021 a fost relansat proiectul și, până în prezent, trece printr-un proces de redinamizare. Actualmente, proiectul a trezit interes în rândul populației, în sânul familiilor, pentru că asta ne-am dorit.
Este un proiect susținut de Franța, prin intermediul Ambasadei Franței și al Alianței Franceze în Republica Moldova, dar, bineînțeles, nu poți face nimic fără Ministerul Educației și Cercetării, care susține acest proiect. Proiectul este implementat în șapte instituții de învățământ publice. Mai avem și Organizația Internațională a Francofoniei și Agenția Universitară a Francofoniei alături de noi și fiecare, în funcție de mijloacele de care dispune, finanțează anumite acțiuni ale proiectului.
În primul rând, franceza este predată într-o altă manieră. Apropo de Popova și Kazakova: aici sunt folosite manuale editate în Franța. Noi recent am dotat toate clasele, deci toți elevii din clasele primare, cu manuale din Franța, editate recent, în cadrul unui nou proiect pe care l-am inițiat anul trecut: „Franceza la o vârstă fragedă”.
Bineînțeles că elevii din clasele bilingve studiază altfel franceza și, deja, altfel matematica. Le aducem anual voluntari francezi — tineri recrutați de Alianța Franceză din Moldova. Ei vin cu background-uri diferite: științe sociale, psihologie, litere, relații internaționale. Sunt tineri cu studii superioare și, pentru a fi recrutați, trebuie să aibă nu mai mult de 25 de ani. Ei vin pentru un an școlar întreg, cu acordul Ministerului Educației și Cercetării, bineînțeles, pentru activități educative și culturale extrașcolare.
Noi punem în contact elevii noștri cu tineri nativi, care le descoperă franceza un pic altfel, le descoperă cultura și civilizația Franței și, mai ales, îi ajută pe elevi să nu aibă acel șoc cultural atunci când merg în Franța, mai ales pentru studii superioare. Pentru că știm: în mediul școlar se studiază o limbă literară și, atunci când merg și descoperă franceza vorbită de tineri, e un pic șocant. Ei pot avea nivelul C1 de franceză, dar nu prea înțeleg ce se vorbește pe stradă. Inclusiv obiectivul este acesta.
Cătălin Volconovici: Activitățile extrașcolare — ce aveți în vedere?
Ghenadie Râbacov: Scopul este de a îmbunătăți competențele de exprimare orală și de a-i ajuta să depășească această barieră de a se exprima, mai ales în public. E vorba de cercuri de discuție pe diferite subiecte care îi interesează pe tineri, bineînțeles: dezbateri, jocuri de societate, diferite concursuri. Totul este mai mult axat pe exprimarea orală în limba franceză.
Cătălin Volconovici: Dacă tot ați menționat că avem o lipsă mare de cadre didactice, cum arată astăzi profilul unui profesor de limba franceză în anul 2025, aproape 2026? Este oare o profesie atractivă pentru tineri sau nu se face nimic la acest nivel?
Ghenadie Râbacov: Cum să vă zic? Și da, și nu. Răspunsul este undeva la mijloc.
Nu putem spune că nu este atractivă. Este atractivă pentru că, în primul rând, ești întotdeauna într-un mediu al tinereții, iar asta nu poate decât să te încarce cu energie și să-ți dea forță să mergi mai departe. Știi că, uite, contribui la plămădirea unei societăți într-adevăr responsabile și poți schimba lumea. Asta în cazul în care ești gata să accepți provocările, să îmbrățișezi noul fără a renunța complet la ceea ce este clasic și tradițional, pentru că nu poți merge doar pe ludic și doar cu joacă în școală.
Bineînțeles, există și partea serioasă, poate cea mai importantă. Și da, e complicat în cazul în care refuzi să accepți tot ce este nou, iar ceea ce este nou vine cu o viteză cosmică.
Cătălin Volconovici: Dacă ați avea 60 de secunde să convingeți un elev dintr-un oarecare sat din Republica Moldova să nu renunțe la limba franceză, cum l-ați convinge?
Ghenadie Râbacov: Studierea limbii franceze sau a oricărei alte limbi străine, astăzi, este foarte importantă. Și vă zic de ce. Engleza o stăpâniți practic toți.
Engleza îți deschide foarte multe uși, dar nu pe toate. Engleza mai degrabă uniformizează și nu face diferența. Iar franceza face diferența — sau o altă limbă — mai ales fiind o limbă care, alături de engleză, este vorbită pe toate continentele.
Celelalte limbi nu sunt vorbite pe toate continentele. Franceza, dincolo de partea romantică și culturală, are și o utilitate practică. Trebuie să le vorbim astăzi tinerilor despre utilitatea limbii franceze, ca ei să înțeleagă că franceza îți deschide multe uși spre lumea mare, spre o carieră de succes.
Rămâne o limbă de afaceri, rămâne o limbă a diplomației, este limba cercetării, limba științei.
Cătălin Volconovici: Vă mulțumim foarte mult că ați acceptat invitația noastră de astăzi. Eu mă numesc Cătălin Volconovici și ați ascultat Moldova Zoom, RFI.
Articolul De ce merită să înveți limba franceză în Republica Moldova apare prima dată în NordNews.