De la 1 ianuarie 2026, persoanele care lucrează pe cont propriu în Republica Moldova pot activa în baza unui regim fiscal special, cunoscut drept „legea freelancerilor”. Noua lege se adresează celor care prestează servicii independent, fără a înregistra o firmă, în domenii precum IT, design, consultanță, fotografie, meșteșugărit, servicii de curățenie sau îngrijire a animalelor.
Scopul declarat al autorităților este simplu: reducerea birocrației și aducerea în zona legală a unor activități care, până acum, funcționau fie informal, fie într-un cadru juridic greu de utilizat pentru munca independentă.
Regimul introdus este ușor de înțeles. Freelancerii achită un impozit unic de 15% pentru venituri anuale de până la 1,2 milioane de lei. Pentru partea de venit care depășește acest prag, se aplică o cotă de 35%. Acest impozit include toate obligațiile principale: impozitul pe venit, contribuțiile sociale și asigurarea medicală. Nu este necesară ținerea unei contabilități clasice, iar evidența veniturilor este gestionată automat, pe baza datelor bancare și fiscale.
În practică, acest lucru înseamnă mai puține proceduri administrative pentru freelancer și un control mai clar pentru stat. Activitatea trebuie desfășurată printr-un cont bancar dedicat, iar în cazul plăților în numerar este obligatorie utilizarea aparatului de casă conectat la sistemul fiscal.
Autoritățile susțin că legea vine ca răspuns la o problemă reală: o parte semnificativă a veniturilor obținute în economia locală nu este impozitată. Datele oficiale arată că salariile „în plic” și munca nefiscalizată generează pierderi anuale de miliarde de lei pentru bugetul public. În acest context, legea freelancerilor este văzută ca un instrument de extindere a bazei de impozitare și de creștere a disciplinei fiscale.
Reacțiile din partea celor vizați sunt, însă, mixte. Mulți freelanceri salută simplificarea și faptul că pot lucra legal fără a-și deschide o firmă. În același timp, există nemulțumiri legate de plafonul de 1,2 milioane de lei. Pentru profesioniștii care lucrează pe proiecte scurte sau cu clienți externi, veniturile pot varia semnificativ de la un an la altul, iar pragul anual nu reflectă întotdeauna această realitate.
Din perspectiva economică, impozitul de 15% este considerat relativ avantajos. Comparativ, un angajat cu contract de muncă obișnuit ajunge să suporte o povară fiscală totală de aproximativ 35%, dacă sunt incluse toate contribuțiile. Din acest punct de vedere, noul regim este mai favorabil muncii independente decât angajării clasice.
Problema mai dificilă apare atunci când legea este privită în context regional. Freelancerii cu venituri mari și mobilitate ridicată pot alege să lucreze în alte state, unde impozitele sunt mai mici, fără a pierde accesul la clienții internaționali. În lipsa unor facilități suplimentare, cum ar fi deduceri pentru formare profesională, conferințe sau cheltuieli legate de activitatea profesională, regimul fiscal moldovenesc riscă să fie perceput ca suficient pentru conformare, dar nu destul de atractiv pentru a păstra aceste venituri în țară.
În forma actuală, legea freelancerilor rezolvă o problemă practică importantă: oferă un cadru legal clar și simplu pentru munca pe cont propriu. Rămâne însă de văzut dacă acest cadru va reuși, în timp, să încurajeze dezvoltarea activităților independente în Republica Moldova sau dacă va funcționa mai ales ca un mecanism de fiscalizare a celor care oricum erau dispuși să se conformeze. Efectele reale vor putea fi evaluate doar pe baza datelor fiscale din anii următori.
Articolul <span class=”badge-status” style=”background: #ff1813;”>EDITORIAL</span> Vitalie Cazacu | Legea freelancerilor: ce oferă și ce limite impune noul regim fiscal apare prima dată în NordNews.