VIDEO Mai mulți bani, specialiști mai bine plătiți și servicii mai bune: miza amalgamării

Reforma administrativă, inițiată de Guvern acum doi ani, a reușit, deocamdată, să unească doar 2 localități din toată republica. În total, 34 de primării din cele 898 au inițiat procedura de amalgamare. În cadrul emisiunii NordNews Live, am analizat cu trei primari, care se află la etape diferite ale acestui proces, ce presupune această inițiativă, riscurile pe care le prezintă, dar și beneficiile pentru cetățeni.

Ce reprezintă amalgamarea?

Amalgamarea înseamnă unirea a două sau mai multe localități într-o singură primărie, care le administrează împreună.
Nu reprezintă o strămutare a oamenilor și nici dispariția satelor, ci o modificare administrativă, menită să facă primăria mai puternică și mai eficientă.
O primărie mai mare are mai multe resurse și poate gestiona mai eficient banii publici.
Asta înseamnă drumuri mai bine întreținute sau reparate capital, proiecte de aprovizionare cu apă,
construirea rețelelor de canalizare, iluminat public și servicii sociale mai bine organizate.
Un alt avantaj al comasării este atragerea specialiștilor. Primăriile mici se confruntă adesea
cu lipsa juriștilor, contabililor, inginerilor sau experților în proiecte, din cauza salariilor mici
și a instabilității. După amalgamare, bugetele se adună, iar primăria poate oferi salarii mai bune
și condiții stabile.
La nivel național, procesul de amalgamare a fost dus la bun sfârșit, deocamdată, doar în două cazuri:
orașul Leova, care a absorbit satele Sârma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși, și comuna Călinești,
din raionul Fălești, comasată cu localitățile Chetriș și Hîncești. În prezent, fiecare dintre aceste
unități administrative funcționează sub o singură primărie.

Comuna Călinești din raionul Fălești este unica localitate din nordul Republicii Moldova care a trecut deja prin procesul amalgamării. Mai mult, pe 16 noiembrie 2025, și-a ales noul primar, care conduce noua unitate administrativă. Această localitate este un exemplu cum amalgamarea voluntară poate soluționa problema aprovizionării cu apă.

Cândva, localitățile Călinești, Chetriș și Hâncești aveau un colhoz comun, iar amalgamarea lor este percepută mai degrabă ca o revenire la un model cunoscut, adaptat realităților actuale.

Pentru a avea susținerea localnicilor, procesul de comasare a fost precedat de discuții publice, consultări cu sătenii, informarea lor directă privind beneficiile și chiar distribuirea de materiale explicative despre ce înseamnă amalgamarea. Oamenii au fost întrebați ce probleme ar trebui să rezolve autoritățile locale și ce poate fi realizat. Răspunsul a fost clar: cea mai mare urgență era apa.

1 006
total localități cu acces la sisteme publice de alimentare cu apă

55
municipii și orașe
+
951
sate
=
65,6%
din totalul localităților
În Republica Moldova, 1 006 localități — dintre care 55 sunt municipii și orașe, iar 951 sunt sate —
au acces la sisteme publice de alimentare cu apă, ceea ce reprezintă 65,6% din totalul
localităților din țară.
Sursa: Biroul Național de Statistică, date pentru anul 2024

Cazul Țarigrad. Cum ar putea amalgamarea aduce specialiști

O problemă des întâlnită în primăriile satelor este capacitatea administrativă redusă. Mai concret, există un deficit de personal calificat, precum și imposibilitatea de a angaja specialiști (juriști, contabili, ingineri, experți în proiecte). Totodată, cea mai mare problemă este cea financiară: salarii necompetitive și instabilitate profesională.

Consiliul orășenesc Drochia a inițiat, pe 24 octombrie 2025, amalgamarea voluntară a orașului cu satele Miciurin, Țarigrad, Chetrosu, Baroncea și Șuri. Deocamdată, procesul bate pasul pe loc.

Sergiu Rusu, primarul satului Țarigrad al raionului Drochia, nu este împotriva amalgamării, însă este nemulțumit de cum s-au purtat tratativele de unire cu orașul Drochia. Potrivit lui, este nevoie de discuții prealabile, cel puțin, cu primarii vizați. Rusu ar vrea ca localitatea pe care o conduce să se comaseze doar cu satele limitrofe și nu exclude posibilitatea de a începe procesul chiar în anul 2026.

Situația descrisă nu este una izolată. În multe primării, un singur angajat ajunge să îndeplinească mai multe funcții, iar unele poziții-cheie nici nu există, din lipsă de personal. În alte cazuri, întreaga activitate a administrației locale depinde aproape exclusiv de primar sau de una-două persoane. Aceasta este una dintre concluziile raportului privind criza administrației publice locale, publicat de NALAS și CALM.

În acest context al specialiștilor este cert de menționat că amalgamarea este privită ca o soluție. Prin unirea mai multor localități într-o singură primărie, pot fi adunate mai multe resurse, iar salariile angajaților pot crește. Un exemplu este comuna Călinești, unde, potrivit primarului Ala Procopciuc, după amalgamare salariile angajaților din primărie au fost majorate cu aproape 20%.

Cazul Sângerei. Inițierea unirii, dar lipsa comunicării

În acest context al specialiștilor este cert de menționat că amalgamarea este privită ca o soluție. Prin unirea mai multor localități într-o singură primărie, pot fi adunate mai multe resurse, iar salariile angajaților pot crește. Un exemplu este comuna Călinești, unde, potrivit primarului Ala Procopciuc, după amalgamare salariile angajaților din primărie au fost majorate cu aproape 20%.

Totuși, atunci când echipa NordNews a mers în teren și a discutat cu locuitorii din localitățile vizate, a întâlnit opinii diametral opuse. Unii oameni spun că nu au nevoie de amalgamare și că își doresc ca primăria din satul lor să se ocupe de schimbări, chiar dacă acestea nu pot fi realizate toate o dată.

Aici, discuția revine la cazul comunei Călinești, raionul Fălești unde dialogul constant cu localnicii a fost necesar. Comunicarea directă și explicarea concretă a problemelor, ce se poate rezolva și ce nu, de ce sunt necesare resurse suplimentare, i-a ajutat pe oameni să înțeleagă de ce amalgamarea poate fi o soluție, nu o pierdere.

Peste 35%
din localitățile Republicii Moldova au mai puțin de 1,5 mii de locuitori

Autoritățile centrale avertizează că, dacă amalgamarea voluntară va eșua,
după alegerile locale din 2027 ar putea urma o
reorganizare administrativă impusă de stat.

Guvernul a pornit consultările pentru reforma administrativă

Guvernul a dat startul consultărilor publice pentru reforma administrativă, un proces care ar urma să schimbe modul în care sunt organizate localitățile și oferite serviciile publice. Anunțul a fost făcut marți, 20 ianuarie, de secretarul general al Guvernului Alexei Buzu, care a precizat că obiectivul reformei este crearea unor primării mai puternice și servicii mai accesibile pentru cetățeni.

Potrivit oficialului, reforma va fi pregătită în patru etape. Prima, considerată esențială, constă în consultări publice largi cu primari, autorități locale și raionale, experți și reprezentanți ai societății civile. Ulterior, Guvernul va prezenta conceptul reformei, iar în primăvară sunt planificate discuții extinse cu cetățenii. Pachetul legislativ ar urma să fie aprobat în toamnă.

„Prima etapă a acestui proces și cea mai importantă sunt consultările. Doar în urma lor vom decide cum va arăta în final reforma”, a explicat Alexei Buzu.

În paralel, Executivul intenționează să accelereze procesul de amalgamare voluntară a localităților. Pentru aceasta, autoritățile promit proceduri simplificate, mai multe resurse financiare și sprijin operațional pentru primăriile care aleg să se unească. 

Articolul <span class=”badge-status” style=”background: #ff1813;”>VIDEO</span> Mai mulți bani, specialiști mai bine plătiți și servicii mai bune: miza amalgamării apare prima dată în NordNews.