Cât de sigură este, în realitate, energia din Bălți și când se vor vedea investițiile în facturile oamenilor? În Moldova Zoom discutăm cu Veronica Garbuz despre modernizarea sistemului de termoficare de la CET-Nord, importul de gaze de pe bursele europene, blackout-ul recent și economiile pe care le pot face locatarii prin distribuția orizontală a căldurii, transmite rfi.ro.
Denis Chirtoca: Bun găsit la Moldova Zoom. Astăzi vorbim despre un subiect care nu mai ține de teorie sau statistici, ci de realitatea din fiecare apartament: energia. Gazele, căldura, curentul – lucruri fără de care nu ne imaginăm viața, dar care, în ultimii ani, ne-au arătat cât de fragili suntem.
După zeci de ani de dependență, Republica Moldova începe să facă pași concreți spre securitate energetică. Am văzut investiții de milioane, dar am trăit și momente critice – cum a fost blackout-ul de la sfârșitul lunii ianuarie, când mii de oameni au rămas pe întuneric.
De ce s-au ieftinit gazele în 2026? Ce s-a întâmplat, de fapt, în ziua avariei? Cât de sigure sunt orașele noastre în fața unor noi crize? Și, cel mai important, când și cum se vor vedea aceste schimbări în facturile oamenilor?
Discutăm deschis, pe înțelesul tuturor, cu invitata noastră de astăzi, Veronica Garbuz, șefa Departamentului Dezvoltare și Planificare al CET-Nord din Bălți.
Bună ziua și bine ați venit!
Veronica Garbuz: Bună ziua! Mulțumesc pentru invitație.
Denis Chirtoca: Când spunem că Bălțiul este „securizat energetic”, ce înseamnă asta, concret, pentru un om care stă într-un apartament și plătește facturi?
Veronica Garbuz: Deci, pornind de la noțiunea de securitate energetică, înseamnă capacitatea unei țări sau a unei regiuni sau a unei localități. Dacă vorbim în spețe despre municipiul Bălți, de a asigura în flux constant, continuu și diversificat surse de energie.
Și dacă vorbim la nivel național, avem în vedere atât gaze, electricitate, petrol, chiar și într-o situație de criză. Criză economică, criză politică sau criză geostrategică. În ultimii ani, practic, Moldova a fost zdruncinată de mai multe crize.
Pandemie, război și multe alte crize, blackout-uri, unul dintre care s-a petrecut chiar acum recent. Mai mult decât atât, este cunoscut faptul că Republica Moldova a fost dependentă de o singură sursă de aprovizionare și de un singur coridor de aprovizionare cu energie. Deci, în ultimii ani, situația s-a schimbat diametral, practic.
Există multiple surse de energie, practic 22 de operatori sau de surse de energie la moment există. La fel, în martie 2022, deja ne-am conectat la rețea europeană ENTSO-E, ceea ce a facilitat foarte mult diversificarea surselor de energie.
Denis Chirtoca: Dar ce face CET-Nordul ca Bălțiul să nu fie vulnerabil?
Veronica Garbuz: Pentru ca Bălțiul să nu fie vulnerabil, implementăm multiple proiecte de modernizare a sistemului de termoficare din municipiul Bălți. Și aici mă refer la diferite componente investiționale majore.
Primul proiect, BERD, a fost implementat începând cu anul 2014 și până în 2019. Și cea de-a doua fază a proiectului de modernizare a sistemului de termoficare din municipiul Bălți a început în anul 2021 și derulează până în anul 2027.
Denis Chirtoca: Ceea ce ține de primă etapă, au fost investiți peste 11 milioane de euro. Ca să înțeleagă orice consumator care acum privește, ce beneficii el primește din această investiție?
Veronica Garbuz: Deci, chiar și în prima fază și în cea de-a doua fază, au fost instalate puncte termice individuale la nivelul blocurilor de locuit. Mă refer acum la componenta socială și la componenta urbană a proiectului și a avut loc trecerea la distribuția pe orizontală. Cum s-a reflectat aceasta în beneficiile pe care le-au resimțit consumatorii din municipiul Bălți? Și anume prin faptul că au posibilitate ca să-și regleze de sine statător consumul la nivel de apartamente și să-și regleze confortul termic individual.
Pentru că cineva pleacă la serviciu, dă mai încet. Cineva se află toată ziua acasă sau are copii mici, are nevoie de un confort termic mai mare, spre exemplu 24 de grade. Altcineva reglează la 20 de grade.
Deci acesta este beneficiu major de care beneficiază consumatorii din municipiul Bălți și care cu siguranță se reflectă și în cadrul facturilor.
Denis Chirtoca: Dacă totuși am început să discutăm despre tarife, acum recent s-a publicat în Monitorul Oficial noul tarif la gaze naturale de 14,43 lei.CET-Nordul totuși are prețul său, nu poate propune, dar când și cum se va simți această scădere în facturile oamenilor?
Veronica Garbuz: Dacă vorbim despre tariful la energie termică, aici aș vrea să menționez faptul că în municipiul Bălți avem unul dintre cele mai mici tarife, pe care le achită consumatorul pentru consumul de energie termică. Este de 2.126 lei pentru o giga calorie. Este un tarif destul de mic și a fost aprobat de către ANRE în ianuarie 2025, deci mai mult de un an de zile și se menține constant pe parcursul acestor 12-13 luni până în prezent. Dacă e să vorbim despre achiziție de gaze natural, pe care o realizează CET-NORD, pentru producerea energiei termice. Spre exemplu, în perioada ianuarie-aprilie 2024, gazele naturale le-am achiziționat de la Moldova Gaz, furnizor în contextul obligației de serviciu public. Ulterior, în data de 11 aprilie 2024, CET-Nord a efectuat prima achiziție de gaze naturale pe platforma Bursei Române de Mărfuri și gazele au fost achiziționate de la compania Natural GAS DC, aproape 2 milioane de metri cubi gaze naturale.
Apropo, a fost prima achiziție de gaze naturale pe care a efectuat nu doar CET-Nord, dar în general, în Republica Moldova a fost prima achiziție de gaze naturale.
Denis Chirtoca: De ce este necesar, totuși, de a importa gazele naturale de pe bursele europene?
Veronica Garbuz: Ele sunt importate din țările europene, pentru a asigura securitatea energetică a țării, pentru ca să nu fim vulnerabili în situații de criză și pentru ca să facem față diferitor situații de blackouturi, așa cum s-a produs recent. Dacă ne referim la situația de sâmbătă și la modul în care a fost gestionată, întregul proces s-a bazat, în mare parte, pe scenarii predefinite și analizate anterior. În situații de criză similare se aplică protocoalele stabilite în prealabil.
În municipiul Bălți, impactul a fost mai redus. La fel ca și alți consumatori din țară, am resimțit acest colaps în jurul orei 11:00, iar acesta a durat aproximativ două – două ore și jumătate. În ceea ce privește activitatea CET-Nord, pot menționa că efectele s-au manifestat prin staționarea temporară a două motoare, însă acestea au fost repuse rapid în funcțiune și situația tehnică a fost restabilită. Nu am avut mult de suferit și nu am resimțit un impact major.
Denis Chirtoca: La Bălți sunt peste 300 de blocuri care au sistemul orizontal de distribuție a agentului termic. Estimativ, acestea pot economisi între 20% și 35% față de perioadele precedente. În proiectul-pilot de la Bălți, „Primele Rândunele”, oamenii economisesc practic până la 50%. Care sunt următoarele blocuri și unde se dorește extinderea sistemului orizontal de încălzire în municipiul Bălți?
Veronica Garbuz: În faza a doua a proiectului ne-am propus să extindem distribuția pe orizontală în circa 300 de blocuri locative. Așa a fost preconizat în studiul de fezabilitate și așa ne-am propus în momentul semnării acordului.
În prezent, ținând cont de necesitatea reevaluării prețurilor și a redistribuirii bugetului pe alte componente investiționale, am elaborat o listă de 100 de blocuri locative care vor fi trecute prioritar la distribuția pe orizontală. Am selectat acele blocuri care se află în gestiunea Întreprinderii Municipale „Gospodărie Locativ-Comunală”.
Realitatea este că țevile sunt foarte vechi, încă din anii 1950–1970. Evident, ele nu mai rezistă. Sunt foarte multe blocuri de acest gen, cu sisteme extrem de vechi de termoficare. În timp, apar avarii, spargeri, iar oamenii ajung să fie inundați de sus până jos.
Denis Chirtoca: Haideți să luăm câteva blocuri concrete, pentru a avea o imagine mai clară privind prețul plătit de consumator: între cei care folosesc sistemul orizontal de distribuție și cei care nu îl folosesc.
Veronica Garbuz: Putem lua două blocuri locative cu același număr de apartamente și același număr de etaje.
În blocul Ștefan cel Mare 3A au fost realizate trei măsuri importante: instalarea punctului termic individual, distribuția agentului termic pe orizontală și, mai recent, în 2025, anveloparea termică a blocului.
Luăm un alt bloc, tot cu 16 etaje: Tiraspol 9, un bloc din zona Podului Chișinăului. Acesta are doar punct termic individual, dar nu are distribuție pe orizontală.
Iată calculele simple făcute în luna decembrie, în baza facturilor eliberate consumatorilor. Un consumator care locuiește în blocul de pe strada Ștefan cel Mare 3A achită 27 lei pentru un metru pătrat. Un consumator care locuiește pe strada Tiraspol 9, dat fiind faptul că nu are distribuție pe orizontală și nu are anvelopare termică, plătește 53 lei.
Observăm că, în condițiile în care prețul pentru o gigacalorie este identic — 2126 lei pentru toți consumatorii din municipiul Bălți — consumatorul din Tiraspol 9 achită practic un preț dublu față de cei care beneficiază de distribuția pe orizontală.
Articolul <span class=”badge-status” style=”background: #ff1813;”>VIDEO</span> Veronica Garbuz, despre securitatea energetică a Bălțiului și cum consumatorii pot plăti de două ori mai puțin la facturile de energie apare prima dată în NordNews.