Reforma administrației publice locale este una dintre acele decizii rare care modelează statul pentru generații întregi. Structura administrativă a Franței, de exemplu, a fost stabilită de Napoleon în anul 1800 și, cu ajustări minore, funcționează și astăzi. De aceea astfel de reforme trebuie abordate cu maximă responsabilitate: ele nu sunt făcute pentru un ciclu electoral, ci pentru decenii.
Nu este un exercițiu pe care îl inventăm noi pentru prima dată. Multe state au trecut deja prin procese similare, iar lecțiile sunt destul de clare. Paradoxul de la care am pornit în analiza noastră este următorul: de peste 30 de ani spunem că trebuie să învățăm de la statele baltice, dar atunci când ajungem la reforme concrete evităm exact reformele care le-au permis balticilor să reușească. Estonia, Letonia și Lituania au consolidat drastic primăriile și au eliminat nivelul intermediar de raioane. Astăzi Lituania are 60 de municipalități pentru aproximativ 2,8 milioane locuitori, Letonia 43 pentru circa 1,9 milioane, iar Estonia 79 pentru 1,3 milioane. În toate aceste state, raioanele au fost eliminate complet. Georgia a făcut același lucru în reforma administrativă din 2006, amalgamând peste 1000 de primării in 65 municipalități, eliminând raioanele in perioada Saakasvili, iar Irlanda funcționează cu doar 31 de autorități locale, fără un nivel regional politic ales. Danemarca are 98 de municipalități și doar 5 regiuni, cu rol limitat, în timp ce puterea reală este la nivelul primăriilor consolidate.
Guvernarea demonstrează curaj politic prin a deschide acest subiect. Reforma este necesară și inevitabilă. În forma discutată acum însă, ea este mult prea timidă pentru dimensiunea problemei. Reducerea numărului de primării de la aproximativ 900 la circa 300 și a raioanelor de la 32 la aproximativ 10 este un pas înainte, dar nu schimbă fundamental un sistem administrativ extrem de fragmentat și costisitor. Există riscul real ca Moldova să plătească costul politic al reformei fără a obține beneficiile reale ale acesteia.
Un exemplu foarte relevant este Letonia. În 2009, Letonia a făcut o reformă complexă, reducând numărul municipalităților de la 548 la 119. După doar un deceniu însă, autoritățile au constatat că multe dintre aceste unități rămâneau prea mici pentru a avea capacitate administrativă reală. Drept urmare, țara a fost nevoită să facă o nouă reformă în 2021, reducând numărul municipalităților la 43. Lecția este simplă: reformele făcute pe jumătate ajung, inevitabil, să fie refăcute mai târziu.
Europa 2028 propune o abordare mult mai ambițioasă și mai bine racordată la realitățile demografice ale Moldovei. Modelul propus presupune aproximativ 40 de municipalități puternice, construite în jurul centrelor raionale, eliminarea raioanelor ca nivel administrativ intermediar și păstrarea reprezentării locale în sate printr-o structură de pretori. În paralel, propunem o descentralizare fiscală reală, prin care 50% din impozitul pe profitul companiilor și 2 puncte procentuale din TVA să rămână la nivel local. Astfel municipalitățile ar avea resurse reale pentru dezvoltare și ar apărea o competiție sănătoasă între administrații pentru investiții și locuri de muncă. La prima vedere, o reducere drastică a numărului de primării poate părea o amenințare pentru sate. În realitate, situația este exact inversă. Primăriile foarte mici nu au capacitate administrativă, nu pot atrage investiții și nu pot gestiona proiecte mari de infrastructură sau fonduri europene. Exemplele internaționale arată că municipalitățile consolidate pot revitaliza zonele rurale. Irlanda, de exemplu, are doar 31 de autorități locale pentru aproape 6 milioane de locuitori, iar în ultimele două decenii populația rurală a crescut cu 400 mii de oameni. Paradoxal, doar consolidând drastic primăriile putem crea administrații capabile să livreze servicii moderne, să dezvolte economia locală și să gestioneze eficient fondurile europene, fortificând astfel satele.
Reforma administrației publice locale este inevitabilă. Întrebarea nu este dacă o facem, ci cât de bine o facem. Dacă tot asumăm costul politic al unei astfel de reforme, merită să o facem decisiv și corect, nu cu jumatăți de măsură. Riscant politic? Posibil. Bazat pe cele mai bune practici internaționale? 100%. Fraza lui Churchill sumarizează cel mai bine deciziile pe care trebuie să le luăm: „Diferența dintre un politician și un om de stat este că politicianul se gândește la următoarele alegeri, în timp ce omul de stat se gândește la următoarea generație.”
Prezentarea conceptului in pdf:
https://drive.google.com/file/d/1doZ2adnqaA47_UnGC5vjwg0ol8uRm97u/view?usp=sharing
Conferinta video:
https://privesc.eu/arhiva/110972
Despre Europa 2028
Europa 2028 este o inițiativă civică formată din 28 de economiști, antreprenori, investitori și profesioniști din domenii precum agricultură, energie, IT, finanțe sau industrie, uniți de convingerea că Moldova poate face un salt economic rapid dacă aplică politici testate în state mici de succes precum Estonia, Irlanda, Singapore sau Noua Zeelandă. Grupul promovează o agendă pragmatică în care economia și competitivitatea stau în centrul politicilor publice, susținând inițiativa antreprenorială, reguli simple și egale pentru toți, transparență și integrarea economiei moldovenești în piețe mari. Europa 2028 este o mișcare civică independentă, nu un partid politic,
care își propune să contribuie cu idei și analize la reformele structurale necesare pentru modernizarea statului și pentru ancorarea ireversibilă a Moldovei în Uniunea Europeană.
Articolul Avem nevoie de o reformă administrativ teritorială mult mai ambițioasă apare prima dată în NordNews.