Programul prelungit, stresul profesional, insecuritatea locului de muncă, violența și hărțuirea contribuie anual la peste 840.000 de decese la nivel global, potrivit unui nou raport publicat de Organizația Internațională a Muncii (OIM), agenție specializată a ONU, transmite digi24.ro.
Raportul evidențiază că riscurile psihosociale asociate mediului profesional modern reprezintă una dintre cele mai serioase provocări pentru sănătatea lucrătorilor, fiind corelate în special cu bolile cardiovasculare, depresia, anxietatea, burnoutul și alte tulburări mintale. În fiecare an, aceste probleme generează pierderea a aproape 45 de milioane de ani de viață sănătoși, iar impactul economic global este estimat la 1,37% din produsul intern brut mondial.
În Europa, fenomenul are proporții alarmante, fiind asociat cu peste 112.000 de decese anual și cu pierderi economice importante. Potrivit specialiștilor, efectele negative ale stresului profesional nu se limitează doar la sănătatea psihică, ci influențează direct și sănătatea fizică, favorizând apariția hipertensiunii, bolilor cronice și accidentelor vasculare cerebrale.
Programul de lucru prelungit este identificat drept unul dintre cei mai periculoși factori. La nivel mondial, peste o treime dintre angajați lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână, iar persoanele care depășesc 55 de ore de muncă săptămânal prezintă un risc semnificativ mai mare de accident vascular cerebral și deces cauzat de boli cardiace.
În paralel, raportul atrage atenția asupra dimensiunii îngrijorătoare a hărțuirii și violenței la locul de muncă. Aproape un sfert dintre lucrătorii din lume au fost expuși cel puțin unei forme de abuz profesional, violența psihologică fiind cea mai frecventă.
Autorii studiului subliniază că digitalizarea, inteligența artificială, munca la distanță și noile modele de angajare schimbă profund mediul profesional, ceea ce obligă angajatorii și autoritățile să adopte măsuri mai eficiente pentru prevenirea riscurilor psihosociale.
Organizația Internațională a Muncii recomandă îmbunătățirea condițiilor de muncă prin reducerea suprasolicitării, clarificarea responsabilităților profesionale, prevenirea hărțuirii și asigurarea accesului rapid la servicii de sprijin psihologic și medical, pentru a proteja sănătatea angajaților și a susține dezvoltarea economică durabilă.
Articolul Programul prelungit și burnoutul, printre cele mai mari riscuri pentru sănătate apare prima dată în NordNews.