Uniunea Europeană a anunțat că va începe la 16 iunie prima etapă de negocieri de aderare pentru R. Moldova și Ucraina. Este, neîndoielnic, o veste îmbucurătoare pentru acea bună parte dintre cetățenii R. Moldova care au votat (la referendum, la prezidențiale și la parlamentare), pentru integrarea europeană. Întrebarea este dacă statul nostru va reuși să atingă acest obiectiv până în 2030, după cum susține cu exces de optimism guvernarea actuală.
După mine, nu ar trebui să credem în valabilitatea acestui termen, ca în litera de Biblie și aș vrea să listez câteva argumente în această direcție.
În primul rând, pentru că PAS-ul, în mare, ne-a vândut de regulă produse viitoare, adică ne-a făcut să credem că multe se vor întâmpla cândva, nu acum.
În al doilea, luând în ecuație experiența statelor ex-sovietice: Letonia, Estonia, Lituania, perioada de integrare durează obișnuit un deceniu. Ne amintim că cele trei state baltice au depus o cerere oficială de aderare în 1995 și au devenit membre la 1 mai 2004. Republica Moldova și-a declarat gătința de integrare la 3 martie 2022. Înțelegem că Uniunea Europeană a decis să urgenteze lucrurile, motivul fiind războiul dintre Rusia și Ucraina. Mai mult, unii experți consideră că anume această confruntare sângeroasă explică de ce comunitatea e gata să accepte integrarea ambelor state arzând unele etape, chiar dacă unul e atras într-un război fără capăt, iar altul este victima unui conflict înghețat (problema Transnistriei).
Până la urmă, întrebarea este următoarea: va reuși oare R. Moldova să îndeplinească toate cerințele înaintate pentru orice candidat? Spun asta gândindu-mă la faptul că de ani de zile Chișinăul nu e în stare să-și reformeze justiția după modelul european sau să reducă dimensiunile corupției, fenomen care ar putea pur și simplu anula existența acestui stat. Recent, de exemplu, aflăm din presă că fiul unui procuror din Chișinău a fost reținut împreună cu încă trei polițiști pentru că au pretins mită de 400 de mii de dolari pentru a influența decizia într-un dosar.
Ce să mai spunem de dimensiunile cosmice ale fraudelor bancare, catastrofă la care instituțiile statului asistă deocamdată neputiincioase/impasibile. Am putea bănui că există deja un sistem de fraudă bine pus la punct în care sunt, se pare, implicați și reprezentanții băncilor. Mă întreb în acest sens de unde știu oare criminalii foarte exact câțe zeci sau sute de mii are un cetățean în cont, numărul de telefon și doar concretizează datele cardului . Nu am prea auzit să-i deranjeze pe cei cu vreo mie-două la suflet. Poate nu cunosc eu ceva, dar banca îți permite să scoți la bancomat doar o sumă precisă și nu numai mult, dar asistă parcă într-un fel complice când sunt extrase într-o veselie sume de sute de mii? Sau de ce banca, după ce a constatat furtul, nu îngheață contul/conturile pe care au transferați banii furați? Sunt întrebări la care ar dori să afle răspunsuri nu doar victimile fraudei. Altfel, repet, îți vine să crezi (este o ipoteză) că tâlharii ar avea complice în structurile băncilor. Poliția este, se vede, depășită, și tehnologic și din punct de vedere legislativ. Mă tem că nu există încă în cadrul poliției specialiști capabili să contracareze fraudele. Oamenii legii se limitează la doar a constata frauda, a deschide dosare care rămân moarte, mai ales când banii furați sunt transferați în Transnistria. Chiar nu aș vrea să cred că și factori de decizie din poliție protejează și aceastră afacere murdară.
Spațiul nu ne permite să listăm probe grăitoare ale altor defecțiuni și din alte domenii ale statului. De unde și, cred, trebuie să vorbim cu multă prudență despre perspectivele apropiate ale integrării noastre europene. Cât de mult nu ne-ar iubi Uniunea Europeană nu cred că va accepta ca un stat corupt și cu o justiție inexistentă, cu o economie slabă, cu cetățeni nostagici după comunism să-i devină membru. De unde și trebuie să punem presiune pe guvernare ca să articuleze toate domeniile până la ora deciziei, or, ratarea integrării ne-ar cufunda întro catastrofă istirică din care am putea să nu ne mai revenim.
Articolul <span class=”badge-status” style=”background: #ff1813;”>EDITORIAL</span> Anatol Moraru // Când vom deveni membri ai Uniunii Europene? apare prima dată în NordNews.