O echipă internațională de cercetători a reușit să identifice ADN uman antic vechi de cel puțin 2.000 de ani pe pereții unor peșteri din Spania și Portugalia, o descoperire considerată revoluționară pentru domeniul arheogeneticii și studiul preistoriei, potrivit Euronews, citat de digi24.ro.
Descoperirea sugerează pentru prima dată că suprafețele stâncoase ale peșterilor pot păstra urme de material genetic uman timp de mii de ani, nu doar resturi biologice clasice precum oasele sau sedimentele.
Studiul a fost coordonat de o echipă din Cáceres, sub conducerea lui Hipólito Collado, și a implicat cercetători din Spania, Portugalia, Marea Britanie, Germania și China.
Cercetarea face parte din proiectul First Art, inițiat pe baza studiilor asupra artei rupestre din peștera Maltravieso (Cáceres), unde au fost identificate unele dintre cele mai vechi picturi din Europa.
Ulterior, proiectul a fost extins pentru a analiza mai multe situri din Peninsula Iberică, cu scopul de a înțelege mai bine vechimea și compoziția artistică și biologică a acestor spații.
În cadrul studiului, cercetătorii au analizat 24 de panouri de artă rupestră din 11 peșteri din Spania și Portugalia, folosind tehnici avansate de extracție și secvențiere genetică.
Rezultatele au arătat prezența ADN-ului uman antic nu doar pe suprafețe acoperite cu pigment, ci și în zone nepictate, inclusiv în peștera Escoural (Portugalia) și peștera Covarón (Asturias, Spania).
Această constatare confirmă că activitatea umană a lăsat urme genetice chiar și în spațiile considerate până acum „inerte” din punct de vedere biologic.
Cercetătorii afirmă că descoperirea reprezintă prima dovadă clară că pereții peșterilor pot conserva ADN uman timp de mii de ani.
Materialul genetic identificat are o vechime de cel puțin 2.000 de ani, ceea ce deschide noi direcții de cercetare în studierea populațiilor preistorice și a modului în care acestea au utilizat spațiile subterane.
Dintre probele analizate, trei au fost atribuite unor femei, una unui bărbat, iar o probă nu a putut fi determinată cu certitudine.
Potrivit cercetătorilor, pereții peșterilor ar putea funcționa ca adevărate „arhive biologice” ale activității umane din trecut. Această abordare ar putea permite, în viitor, analizarea altor situri arheologice și a artei rupestre prin metode minim invazive.
Studiul a fost publicat în revista științifică Nature Communications și deschide noi perspective asupra modului în care urmele umane pot fi identificate și interpretate în arheologie.
Articolul ADN uman vechi de peste 2.000 de ani, descoperit pe pereții peșterilor din Spania și Portugalia apare prima dată în NordNews.