VIDEO Drumul pâinii: de la bobul de grâu la pâinea caldă de pe masă

În fiecare dimineață, pâinea ajunge pe mesele noastre aproape neobservat. O cumpărăm de la cel mai apropiat magazin sau brutărie, fără a depune efort sau a aștepta prea mult. Însă în spatele fiecărei franzele se ascund luni întregi de muncă, investiții și sute de oameni. Drumul pâinii începe în lanul de grâu, continuă la moară și se încheie în brutărie, acolo unde făina se transformă în produsul nelipsit de pe mesele moldovenilor.

În raionul Drochia, Daniel Leahu cultivă anual aproape o sută de hectare de grâu. Recolta din acest an este bună, însă fiecare bob ajuns în combină este rezultatul a luni de muncă și investiții.

„Suntem direct în câmp, la recoltarea culturii de grâu. Recoltarea decurge, hai să spunem, fără impedimente. Precipitațiile ne-au ocolit în această campanie de recoltare”, Daniel Leahu, agricultor.

Potrivit lui, fiecare hectar de grâu necesită investiții de aproximativ 15 mii de lei. Semințele, motorina, îngrășămintele și tratamentele fitosanitare trebuie achitate cu mult înainte ca primul kilogram de grâu să fie vândut.

„De la parcelă la parcelă, cheltuielile diferă, în funcție de analiza solului, de precipitații și de așteptări. Dar, în linii generale, la cultura de grâu avem o medie de aproximativ 14-15 mii de lei investiți pe hectar, incluzând toate cheltuielile directe și indirecte. La un preț de 2,80-2,90 lei pe kilogram, la ziua de azi, suntem pe un profit de 10-15%. Consider că, într-un ciclu atât de lung, cu atâtea investiții și riscuri, suntem încă bine”, Daniel Leahu, agricultor.

Deși agricultura devine tot mai performantă, și costurile cresc de la an la an. Fermierul spune că agricultorii din Republica Moldova sunt obligați să respecte standarde apropiate de cele europene, însă dispun de resurse financiare incomparabil mai mici.

„Dacă vrem să facem agricultură ca în Uniunea Europeană, trebuie să investim ca în Uniunea Europeană. Dar noi încercăm acum, pe genunchi și din topor, să facem agricultură regenerativă și performantă. Vrem să trăim și să facem agricultură ca în UE, cu aceleași norme ca acolo, dar cu banii din Republica Moldova”, Daniel Leahu, agricultor.

După recoltare, grâul ajunge la moară. La Grinăuți, în raionul Rîșcani, funcționează una dintre cele mai moderne mori din nordul țării, construită cu sprijinul statului. Investiția totală a depășit 17 milioane de lei.

„Este o moară de ultimă generație, cu cele mai noi utilaje disponibile la momentul de față în domeniul morăritului. Moara noastră are o capacitate de producție de 55-60 de tone în 24 de ore”, Ruslan Ioxa, administratorul moarei.

Înainte de măcinare, grâul este curățat și adus la umiditatea necesară.

„În procesul tehnologic avem mai multe etape. Secția de curățare elimină toate impuritățile, deoarece de aceasta depinde foarte mult calitatea produsului finit. Avem secția de umidificare, unde grâul își ia calitățile necesare, apoi urmează secția de măcinare și ambalarea”, Ruslan Ioxa, administratorul moarei.

Ulterior, o tonă de grâu se transformă în aproximativ 750 de kilograme de făină.

„Cu cât grâul este mai calitativ, cu atât iese mai multă făină. Restul sunt tărâțe, care merg la hrana animalelor”, Ruslan Ioxa, administratorul moarei.

Din moară, făina pleacă spre brutării. În satul Chetrosu, raionul Drochia, se produce pâine cu maia naturală după o tehnologie adusă din Franța.

„Este un proces de durată: se prepară aluatul, se pune în forme de bambus sau în tăvi, apoi stă într-o cameră specială timp de 24 de ore. După aceasta, este copt în cuptor, se răcește, se feliază și pleacă spre magazine”, Victor Ninescu, antreprenor.

Înainte de a ajunge în cuptoare, aluatul trece prin etapa critică a dospirii, unde timpul, temperatura și umiditatea fixează miezul și aroma.

„Calitatea făinii contează foarte mult. Dacă parametrii nu corespund, mai ales la pâinea fără drojdie, apar probleme și pâinea poate să nu crească așa cum trebuie. Făina trebuie să aibă parametri foarte buni, să fie de calitate și să aibă culoarea corespunzătoare”, Victor Ninescu, antreprenor.

Odată scoasă din cuptor, pâinea ajunge în magazinele și în rețelele comerciale din nordul Republicii Moldova.

„Noi avem patru magazine proprii: unul este în satul Chetrosu, două în orașul Drochia și unul în orașul Rîșcani. Produsele noastre se găsesc și în rețeaua de magazine Linella, dar și în alte magazine din nordul țării”, Victor Ninescu, antreprenor.

De la un bob de grâu până la o franzelă caldă sunt luni întregi de muncă, investiții consistente și zeci de oameni implicați în fiecare etapă. Astăzi, în Republica Moldova, o pâine poate costa de la aproximativ șase lei până la 60 de lei, în cazul produselor artizanale cu maia naturală. Dincolo de prețul de pe etichetă rămâne însă aceeași poveste: cea a unui drum lung, care începe în lanul de grâu și se încheie pe masa fiecărei familii.

Articolul <span class=”badge-status” style=”background: #ff1813;”>VIDEO</span> Drumul pâinii: de la bobul de grâu la pâinea caldă de pe masă apare prima dată în NordNews.