Elvețienii vor decide pe 27 septembrie dacă neutralitatea țării trebuie consolidată prin reguli mai stricte. Inițiativa supusă referendumului ar putea limita marja de acțiune a guvernului în politica externă, inclusiv în ceea ce privește sancțiunile economice și cooperarea militară cu NATO, transmite Reuters, citat de digi24.ro.
Referendumul are loc pe fondul unei dezbateri tot mai intense privind statutul tradițional de neutralitate al Elveției. Discuțiile s-au amplificat după ce Berna s-a aliniat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei din 2022.
Inițiativa pentru o neutralitate mai strictă este susținută de Partidul Popular Elvețian (SVP) și de politicianul Christoph Blocher. Susținătorii acesteia consideră că deciziile luate de autoritățile elvețiene după începutul războiului din Ucraina au îndepărtat țara de politica sa tradițională de neutralitate.
„Elveția nu a avut un război timp de 200 de ani pentru că a rămas permanent înarmată și neutră”, a declarat Blocher pentru Reuters.
Elveția a adoptat sancțiuni împotriva Rusiei după invazia Ucrainei, aliniindu-se în mare parte măsurilor impuse de Uniunea Europeană. Pentru susținătorii inițiativei, această decizie reprezintă o abatere de la principiul neutralității.
Ce prevede neutralitatea Elveției
Neutralitatea Elveției este recunoscută la nivel internațional din 1815 și reprezintă una dintre caracteristicile fundamentale ale politicii externe a țării. Statutul i-a permis să rămână în afara celor două războaie mondiale din secolul XX.
Termenii neutralității nu sunt însă prevăzuți explicit în Constituția elvețiană. Cadrul juridic este definit, între altele, prin Convențiile de la Haga din 1907, care stabilesc obligațiile statelor neutre.
Printre acestea se numără interdicția de a permite folosirea teritoriului național în scopuri militare și obligația de a păstra imparțialitatea față de statele aflate în conflict.
Susținătorii inițiativei consideră că aceste principii trebuie protejate prin reguli constituționale mai stricte. În schimb, opozanții avertizează că o asemenea modificare ar reduce capacitatea guvernului de a reacționa rapid la schimbările din politica internațională.
Sondajele indică respingerea inițiativei
Potrivit unui sondaj recent citat de Reuters, 62% dintre alegători se opun inițiativei, în timp ce 36% o susțin. Diferența s-ar putea însă reduce pe măsură ce campania se apropie de ziua referendumului.
În campania pentru consultarea populară au apărut în mai multe regiuni ale țării afișe cu porumbei ai păcii și mesaje prin care alegătorii sunt îndemnați să respingă războiul. Potrivit Reuters, campania beneficiază și de susținere din partea Kremlinului.
Criticii inițiativei susțin că adoptarea unor reguli rigide privind neutralitatea ar putea limita capacitatea Elveției de a coopera cu partenerii europeni și de a răspunde unor crize internaționale.
Profesorul Laurent Gotschel, specialist în politologie la Universitatea din Basel, consideră că neutralitatea nu ar trebui transformată într-o regulă rigidă înscrisă în Constituție.
„Neutralitatea nu este o dogmă. Pentru Elveția este justificat să fie neutră, dar modul în care gestionează acest lucru ar trebui să fie la discreția guvernului și nu fixat în Constituție”, a explicat acesta.
De cealaltă parte, Moscova critică politica adoptată de Berna. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a acuzat Elveția că s-a îndepărtat de neutralitate după ce a susținut sancțiunile europene împotriva Rusiei.
„În termeni juridici, «neutralitate flexibilă» înseamnă absolut niciun fel de neutralitate”, a declarat Zaharova.
Referendumul din 27 septembrie va arăta dacă majoritatea elvețienilor dorește o neutralitate protejată prin restricții constituționale mai stricte sau dacă preferă menținerea actualului sistem, care lasă guvernului o anumită libertate de decizie în politica externă.
Articolul Neutralitatea Elveției, pusă la vot. Inițiativa ar putea limita sancțiunile și cooperarea militară cu NATO apare prima dată în NordNews.