Primăria Bălți se laudă cu primul loc în clasamentul transparenței autorităților locale din Republica Moldova și cu un scor record de 91%. În același timp însă, cel mai recent audit al Curții de Conturi prezintă o imagine complet diferită: terenuri neinventariate, bunuri de sute de milioane de lei evidențiate necorespunzător, investiții restante și nereguli contabile care au determinat auditorii să emită opinie contrară asupra situațiilor financiare ale municipiului.
Transparența nu înseamnă și administrare financiară corectă
Primăria Bălți a anunțat pe 28 august că ocupă primul loc în clasamentul transparenței autorităților publice locale, cu un indice de 91%.
Evaluarea ia în calcul accesul la informații, participarea cetățenilor la procesul decizional, transparența achizițiilor publice, publicarea bugetului, administrarea patrimoniului, resursele umane și activitatea întreprinderilor municipale.
Însă acest clasament măsoară cât de deschisă este administrația față de cetățeni și nu verifică modul în care sunt gestionați banii publici sau patrimoniul municipiului.
Curtea de Conturi: rapoartele financiare nu prezintă imaginea reală
La 31 iulie 2026, Curtea de Conturi a emis opinie contrară asupra rapoartelor financiare ale municipiului Bălți pentru anul 2025.
Este cea mai severă concluzie pe care o poate formula instituția și înseamnă că situațiile financiare nu reflectă fidel, în aspectele semnificative, situația patrimoniului și a finanțelor municipiului.
Raportul identifică probleme în administrarea terenurilor, evidența bunurilor publice, clasificarea activelor, calcularea uzurii, executarea contractelor de concesiune și organizarea contabilității.
Terenuri și bunuri de sute de milioane, evidențiate necorespunzător
Una dintre cele mai importante constatări privește patrimoniul municipiului. În contabilitate figurau peste 1.400 de hectare de teren evaluate la peste trei miliarde de lei, însă dreptul de proprietate era înregistrat doar pentru aproximativ 860 de hectare. Auditorii au constatat că terenurile nu au fost inventariate integral, iar valoarea acestora era subevaluată cu aproape 19,3 milioane de lei.
Dar problemele nu se opresc aici.
Curtea de Conturi arată că municipalitatea nu deținea o evidență analitică completă pentru bunuri în valoare de peste 911 milioane de lei, aflate în gestiunea întreprinderilor municipale.
În plus, infrastructura de apă și canalizare, evaluată la aproape 186 de milioane de lei, era reflectată într-o categorie contabilă greșită, ceea ce a afectat valoarea mai multor active ale municipiului.
Opt ani fără calcularea uzurii
Auditorii au constatat că pentru bunuri aflate în patrimoniul Primăriei, în valoare de peste 230 de milioane de lei, uzura nu a fost calculată și reflectată corespunzător în perioada 2017–2025.
În timpul auditului, serviciul contabil reușise să recalculeze uzura doar pentru o mică parte dintre activele verificate.
Stația de epurare: investiții rămase în urmă
Raportul revine și asupra concesionării stației de epurare din municipiu.
Contractul, semnat în 2013 pentru o perioadă de 49 de ani, prevedea investiții de cel puțin 85,2 milioane de lei.
Potrivit Curții de Conturi, până în 2023 investițiile confirmate erau cu peste 31 de milioane de lei sub nivelul prevăzut în grafic.
Auditorii mai constată că Primăria nu a desemnat un responsabil pentru monitorizarea permanentă a contractului și nici nu a comandat auditul independent prevăzut în contract.
Între timp, administrația municipală afirmă că poartă discuții privind revenirea serviciului de canalizare în gestiunea municipiului.
Erori și în cheltuielile curente
Auditul arată că aproape 22 de milioane de lei, cheltuiți pentru salubrizare, întreținerea spațiilor publice și energie electrică, au fost înregistrați în contabilitate drept granturi acordate beneficiarilor, deși reprezentau servicii prestate.
Totodată, Curtea de Conturi a constatat că schema de personal a Primăriei nu fusese ajustată conform solicitărilor Cancelariei de Stat, ceea ce a generat o diferență salarială estimată la aproximativ 430 de mii de lei anual. Primăria a început să corecteze o parte dintre probleme
Raportul consemnează și măsurile întreprinse în timpul auditului. Municipalitatea a efectuat corectări financiar-contabile în valoare de aproape 22 de milioane de lei, care au vizat reclasificarea unor active, recalcularea uzurii și actualizarea evidenței contabile.
Curtea de Conturi obligă Primăria să inventarieze patrimoniul, să înregistreze drepturile asupra bunurilor, să îmbunătățească controlul intern și să raporteze trimestrial, timp de un an, modul în care implementează recomandările.
Pe fundalul auditului, două dosare CNA
Constatările Curții de Conturi se suprapun peste două anchete importante ale Centrului Național Anticorupție.
În ianuarie 2025, viceprimarul Tatiana Dubițkaia și șefa-adjunctă a Direcției Învățământ, Olga Iurcenco, au fost reținute într-un dosar privind presupuse fapte de corupție. Potrivit CNA, într-unul dintre episoade ar fi fost pretinși 200 de mii de euro pentru favorizarea unui agent economic. Cele două beneficiază de prezumția de nevinovăție și își exercită în continuare funcțiile.
În aprilie 2026, CNA a desfășurat alte 33 de percheziții într-un dosar privind presupuse ilegalități în domeniul cadastrului și urbanismului. Printre persoanele vizate s-a numărat și șeful-adjunct interimar al Direcției Arhitectură și Urbanism, Ivan Macovschi, suspendat ulterior din funcție pentru șase luni. Și în acest caz, persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Citiți și:
Înainte de Florii, două „mâțișoare” ridicate de CNA din Bălți: cine sunt cei reținuți
De Sf. Valentin și Dragobete, viceprimărița de Bălți va sta după gratii
Articolul Transparență pe hârtie, nereguli în contabilitate. Ce ascunde auditul Curții de Conturi la Bălți apare prima dată în NordNews.