Parlamentul a organizat consultări publice asupra proiectului de lege care introduce un nou mecanism de reparare a prejudiciilor cauzate în procesele penale și contravenționale. Participanții au cerut clarificări privind cine va putea solicita despăgubiri, în ce condiții și în ce termen, dar au avertizat și asupra riscului unor litigii suplimentare și a impactului asupra bugetului de stat, transmite IPN.
Discuțiile s-au referit și la definirea noțiunii de „faptă ilicită”, dar și la riscul unor pretenții exagerate față de stat și la impactul financiar pe care l-ar putea avea aplicarea legii.
Reprezentantul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă, a atras atenția asupra problemelor existente în aplicarea actualei Legi nr. 1545. Potrivit unei analize a peste 260 de cauze irevocabile, instanțele au acordat, în medie, doar 1% din prejudiciul material și 9% din prejudiciul moral solicitat.
CRJM propune stabilirea unor criterii mai clare pentru calcularea despăgubirilor, corelarea noilor prevederi cu legislația muncii și crearea unui mecanism administrativ de compensare în situațiile în care caracterul ilegal al detenției sau condamnării a fost deja stabilit.
O altă problemă abordată a fost definirea termenului de „faptă ilicită”. Ilie Chirtoacă a subliniat că trebuie stabilit clar ce acte sau decizii pot constitui temei pentru acordarea despăgubirilor.
Judecătorii, reprezentanții Procuraturii Anticorupție și ai Centrului Național Anticorupție au avertizat, la rândul lor, că o definiție prea largă ar putea genera litigii suplimentare și ar putea afecta activitatea organelor de urmărire penală.
Clarificări au fost solicitate și în privința momentului în care apare dreptul la repararea prejudiciului și a termenului de 12 luni pentru depunerea cererii.
Procuratura Generală consideră oportună stabilirea unui termen mai scurt, argumentând că examinarea unor cauze după mai mulți ani poate fi dificilă, în special în situațiile în care persoana a fost scoasă de sub urmărire penală.
Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Lilian Apostol, a explicat că proiectul este conceput pentru a înlocui mecanismul prevăzut de Legea nr. 1545 și pentru a aduce legislația națională în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Potrivit lui Apostol, noul mecanism ar urma să ofere un remediu național pentru persoanele ale căror drepturi au fost încălcate. Despăgubirea va putea fi solicitată doar dacă prejudiciul nu a fost reparat în cadrul procesului penal.
Totodată, instanța civilă nu va putea rejudeca hotărârile pronunțate în cauzele penale, ci va examina prejudiciul și va stabili valoarea compensației.
Participanții la consultări au discutat și despre cuantumul despăgubirilor, precum și despre aplicarea noului mecanism în cauzele contravenționale.
Ministerul Justiției admite că noua lege ar putea duce la creșterea numărului de cereri, însă susține că impactul bugetar nu poate fi estimat exact. Acesta va depinde de numărul persoanelor care vor solicita despăgubiri și de valoarea compensațiilor stabilite de instanțe.
Comisia juridică urmează să revizuiască proiectul în urma consultărilor publice. Propunerile în scris pot fi transmise până la 10 septembrie, ora 17:00, iar proiectul ar putea fi supus votului în lectura a doua pe 11 septembrie.
Articolul Proiectul privind despăgubirea victimelor proceselor penale și contravenționale, criticat la Parlament apare prima dată în NordNews.