Maria Zaharova a criticat, la briefingul din 15 septembrie curent de la Ekaterinburg, decizia autorităților din Sângerei de a muta bustul lui Serghei Lazo din centrul orașului. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a prezentat hotărârea drept un nou exemplu de „atac antiistoric” asupra patrimoniului memorial și a descris drept absurd argumentul că monumentul nu mai este un loc unde localnicii depun flori.
„N-am auzit niciodată că, dacă la un monument nu se mai depun flori de mult timp, acesta poate fi demolat. O abordare interesantă”, a declarat Zaharova.
Numai că bustul nu urmează să fie demolat, ci mutat într-un spațiu muzeal din oraș. Iar aici apare diferența pe care reacția Moscovei o lasă deoparte: Serghei Lazo nu este legat de Sângerei printr-o faptă documentată în folosul orașului. Legătura lui cu localitatea a fost creată în perioada sovietică, când, în 1965, Sângereiul a fost redenumit Lazovsk în numele revoluționarului bolșevic de Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Orașul și-a recăpătat, în 1990, denumirea de Sângerei, pe fundalul mișcării de renaștere națională.
Lazo, născut în 1894 în Basarabia, provenea dintr-o familie de nobili și fusese ofițer în armata țaristă înainte de a trece de partea bolșevicilor. Activitatea sa militară s-a desfășurat în principal în Siberia și Extremul Orient, în contextul războiului civil rus. Cultul său de „erou legendar” a fost construit de propaganda sovietică.
În locul lui, autoritățile din Sângerei vor să-l comemoreze pe Vitalie Rău, un om legat direct de istoria recentă a Republicii Moldova și de sacrificiul făcut pentru apărarea statului. Rău a fost subofițer al Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială și a participat războiul din 1992. La 29 iunie, în timpul confruntărilor de la Tighina, a fost ucis. Subofițerul a fost decorat post-mortem cu Ordinul „Ștefan cel Mare”.
În acest sens, Consiliul orășenesc Sângerei a aprobat mutarea pe 10 iunie 2026. Ulterior, Ministerul Culturii a autorizat transferul prin Ordinul nr. 320.
Războiul în care a murit nu poate fi desprins de rolul Moscovei. CEDO a stabilit că, în conflictul din 1991–1992, forțe ale Armatei a 14-a, moștenite de Rusia după destrămarea URSS, au luptat alături de separatiștii transnistreni. Curtea a mai constatat că regimul de la Tiraspol a supraviețuit prin sprijinul militar, economic, financiar și politic oferit de Federația Rusă.
Decizia nu este lipsită de controverse. O parte dintre localnici și consilieri afirmă că Lazo trebuie păstrat ca parte a istoriei orașului. Alții consideră că centrul Sângereiului trebuie să reflecte memoria și valorile statului moldovenesc de astăzi.
Citiți și:
Bustul lui Serghei Lazo din centrul Sângereiului, mutat. În locul lui va fi instalat un erou al războiului de pe Nistru
Articolul Moscova critică mutarea bustului bolșevic din centrul Sângereiului apare prima dată în NordNews.