Consultările publice privind posibila amalgamare normativă a satelor Dobrogea Veche și Țambula cu municipiul Bălți s-au transformat, vineri, 18 septembrie, într-o dezbatere tensionată despre cine și cum va decide viitorul localităților din jurul municipiului.
Cine a participat la consultări
La discuții din sala de ședințe a Primăriei au participat deputați, consilieri municipali din mai multe fracțiuni, reprezentanți ai Cancelariei de Stat și locuitori din Bălți și din localitățile învecinate. În schimb, aleșii locali ai satelor vizate direct de reformă nu au fost prezenți.
Discuția a început cu prezentarea conceptului de amalgamare. Autoritățile centrale au argumentat reforma prin fragmentarea administrativă a Republicii Moldova și prin capacitatea redusă a multor primării mici de a presta servicii publice. După etapa voluntară încheiată pe 31 august, Guvernul a anunțat trecerea la consultări pentru amalgamarea normativă.
„Text învățat” sau reformă asumată
Prima intervenție mai aprinsă a venit din partea deputatei Elena Grițco, din fracțiunea parlamentară Partidul Nostru. Demnitara a pus sub semnul întrebării atât modul de prezentare a reformei, cât și autonomia reprezentantei Cancelariei de Stat care explica mecanismul.
„Astăzi am venit să fiu vocea celor, care nu au ajuns, posibil, să vă expună dvs. Știu că am interacționat cu dvs., știu capacitățile și abilitățile dvs. care sunt și știu cât de învățat este textul pe care ni l-ați spus nouă astăzi este. Probabil că nu este din voia dvs. și îmi pare rău că astăzi nu au venit factorii de decizie politică, care să ne explice despre această reformă.” – Elena Grițco, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
Replica a venit imediat din partea Nataliei Camburian, specialistă a Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat.
„În primul rând, pentru a clarifica, sunt aici din voia mea. Nimeni nu mă obligă, textul îl cunosc pentru că este a suta consultare pe care o fac, dar nu pentru că l-am învățat pe de rost și că cică nu cred în el. Eu cred în el, eu pot să argumentez fiecare cifră pe care am zis-o. Nimeni pe mine nu mă obligă și nu mă manipulează. Asta ca să fie clar.” – Natalia Camburian, specialistă a OT Bălți al Cancelariei de Stat.
Una pe agendă, alta în sală
Un alt punct de dispută a fost poziția Cancelariei de Stat față de includerea municipiilor Bălți și Chișinău în mecanismul amalgamării voluntare.
Grițco a amintit de avizul negativ primit anterior la un proiect de lege înregistrat în luna iunie de fracțiunea sa, prin care se propunea ca cele două municipii să poată participa la acest proces. Potrivit documentului citat de deputată, „soluția ar fi modificat fundamental mecanismul de extindere teritorială a municipiilor.” Deputata a cerut explicații despre ceea ce consideră o schimbare de abordare.
De aici, discuția s-a mutat însă spre Sadovoe, deși consultarea zilei era dedicată satelor Țambula și Dobrogea Veche.
O locuitoare din Sadovoe a contestat afirmațiile potrivit cărora oamenii ar fi fost dezinformați în legătură cu eventuala amalgamare a localității cu Pârlița, raionul Fălești. Ea a invocat prevederile Legii privind amalgamarea voluntară și a cerut lămuriri despre apartenența administrativă a satului după o eventuală reorganizare.
„Am auzit asta azi, s-a zis despre asta și ieri că noi ducem oamenii în eroare că satul Sadovoe va rămâne în componența Bălțiului. Însă conform art. 5.2 din Legea 222 din 2023 despre care acum discutăm, în ea se zice: în cazul amalgamării voluntare se unesc UAT de nivelul 1, care se află în diferite UAT de nivelul 2, atunci UAT amalgamată intră în componența UAT de nivelul al doilea în care se află centrul administrativ al UAT amalgamate.”
Reprezentanții Cancelariei de Stat au răspuns că regulile pentru amalgamarea voluntară și cea normativă sunt diferite. Roman Grigoraș, șeful Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, a insistat că Sadovoe nu va ieși din componența municipiului Bălți.
„Sadovoe nu iese din componența Bălțiului. Nu iese și punct. Dacă doriți să rămâneți, oamenii ziceau asta la acea ședința, unde am fost și eu prezent, că: „Noi vrem să rămânem în componența Bălțiului”. Voi rămâneți. Oamenii care sunt în Sadovoe rămân. Oamenii din Pârlița, apropo, tot rămân.” – Roman Grigoraș, șeful OT Bălți al Cancelariei de Stat.
Natalia Camburian a intervenit și a precizat că ședința din 18 septembrie era dedicată situației localităților Țambula și Dobrogea Veche, iar pentru Sadovoe au fost organizate deja alte consultări.
Subiectul nu a fost însă închis. Consilierul municipal Serghei Masleanchin a cerut o explicație suplimentară despre cum ar putea funcționa o eventuală unitate administrativă cu centrul la Pârlița, dacă Sadovoe rămâne în componența Bălțiului.
„Dacă am înțeles corect, corectați-mă dacă este cazul, când era vorba de amalgamrea cu Pârlița, apropo, de ce a apărut această întrebare, că centrul administrativ va fi în Pârlița. Însă Sadovoe, după spusele dvs, nu iese din componența Bălțiului. Nu este destul de clar. Pârlița, deocamdată, nu este în componența Bălțiului. Sadovoe nu iese din componență. Însă primăria Sadovoe va fi la Pârlița” – Serghei Masleanchin, consilier municipal.
Liderul fracțiunii PSRM din Consiliul Municipal Bălți, Serghei Gramma, a propus și o altă formulă: localitățile din imediata vecinătate a Bălțiului să fie integrate în municipiu ca cartiere, nu ca unități administrative separate.
„Există posibilitatea ca satele acestea, Țambula, Natalievca, Dobrogea, Sadovoe să fie ca niște cartiere a municipiului Bălți, nu ca niște unități administrative, ci anume ca cartiere a orașului. Poate oare Cancelaria de Stat, Guvernul, Parlamentul să examineze posibilitatea amalgamării lor? Și ele să fie denumite, de exemplu, cartierul Sadovoe sau cartierul Natalievca?” – Serghei Gramma, liderul fracțiunii PSRM din Consiliul Municipal Bălți.
Cu o floare nu se face primăvară
Din sală, un locuitor din Dobrogea Veche a cerut ca oamenii din localitățile vizate să aibă un cuvânt real de spus înaintea unei decizii.
„Dacă suntem o țară democratică, dacă alegem vectorul integrării europene, atunci de ce noi să nu primim posibilitatea ca singuri să decidem soarta, ca fiecare om din aceste sate să-și expună părerea. Dacă în această sală se înregistrează procesul verbal, rog să înregistrați înaintarea mea: „Oamenii trebuie să-și aleagă viitorul. Acei oameni care s-au născut pe acel pâmănt, care trăiesc acolo și care au făcut acel pământ. În primul rând, dvs veniți și ziceți că „Noi desfășurăm consultări”. Vă mulțumim. Noi apreciem asta. Vă mulțumim că ne-ați observat, locuitorii satului Dobrogea. Toate inițiativele care s-au înaintat veneau de la oameni, de la popor. Pe noi nimeni nu ne-a susținut. Am fost de nenumărate ori în această sală. Am fost prezenți și la consultările publice. Am dorit ca să auziți toate aceste lucruri.”
Potrivit șefului OT Bălți al Cancelariei de Stat, Roman Grigoraș, la această etapă, propunerile sunt doar colectate și urmează să fie transmise autorităților centrale.
„Noi suntem la etapa de consultări. Noi ne consultăm și ascultăm părerile oamenilor, deputaților, consilierilor. Ascultăm și notăm. Acum nu se iau decizii și nu sunt decizii deja pregătite, cum se și vorbește prin târg. Nu-i nicio claritate, deoarece desfășurăm mai intâi consultările. Ulterior, va fi mai clar.”
Etapa voluntară a reformei s-a încheiat la sfârșitul lunii august. Potrivit Guvernului, 561 de primării, adică 63% din total, au adoptat decizii finale de amalgamare voluntară. Următoarea etapă vizează 254 de primării, iar pachetul legislativ pentru amalgamarea normativă urma să fie supus consultărilor publice în septembrie. Executivul estimează că, în urma reformei, numărul primăriilor ar putea ajunge în 2027 la aproape 292.
Articolul Ne-am adunat pentru una și ne-am certat pentru alta: amalgamarea normativă a încins sala la Bălți apare prima dată în NordNews.