Minoritățile naționale, parte din parcursul european al Republicii Moldova

Integrarea europeană a Republicii Moldova trebuie să includă toate comunitățile etnice, iar reformele să se reflecte în acces egal la servicii publice, educație, cultură și participare la procesul decizional. Mesajul a fost transmis în cadrul Conferinței Naționale „Minoritățile naționale în noul context european al Moldovei: participare, coeziune socială și dialog fără frontiere”, desfășurată la Chișinău, pe 17 noiembrie.

Christophe Kamp. FOTO: Facebook / Agenția Relații Interetnice

Christophe Kamp, Înaltul Comisar OSCE pentru Minorități Naționale, a subliniat că dialogul și consultările trebuie să le ofere comunităților etnice posibilitatea de a înțelege cum le vor afecta reformele și de a participa la deciziile care le privesc.

El a evidențiat și importanța monitorizării politicilor de integrare, astfel încât autoritățile să poată vedea ce măsuri funcționează și unde mai există dificultăți.

Kamp a reafirmat sprijinul pentru educația multilingvă, care le permite copiilor să învețe limba română și, în același timp, să își dezvolte competențele în limba maternă.

Natalia Voutova. FOTO: Facebook / Agenția Relații Interetnice

Natalia Voutova, șefa Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a declarat că „limba ar trebui să fie o punte și nu o barieră”.

Potrivit acesteia, învățarea limbii române și protejarea limbilor minorităților naționale trebuie să meargă în paralel. Cunoașterea limbii române facilitează participarea la viața publică, iar păstrarea limbilor materne contribuie la transmiterea patrimoniului cultural între generații.

Voutova a subliniat și importanța implicării comunităților etnice în deciziile locale și a creării unor oportunități prin care tinerii să participe mai activ la viața publică.

Bea Ferenci. FOTO: Facebook / Agenția Relații Interetnice

La rândul său, Bea Ferenci, șefa Oficiului ONU pentru Drepturile Omului în Moldova, a declarat că minoritățile trebuie implicate încă din etapa inițială a proceselor decizionale care le afectează.

Ea a atras atenția asupra necesității accesului egal la educație, servicii publice și justiție și a pus un accent aparte pe incluziunea romilor.

Bea Ferenci a vorbit și despre combaterea discriminării cu care se confruntă femeile și fetele rome și despre importanța finanțării pe termen lung a mediatorilor comunitari.

Vladimir Bolea. FOTO: Facebook / Agenția Relații Interetnice

Din partea autorităților Republicii Moldova, vicepremierul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că oamenii nu trebuie puși să aleagă între identitatea lor culturală și apartenența la Republica Moldova.

Potrivit lui Bolea, fiecare comunitate trebuie să aibă dreptul să-și păstreze limba, cultura și tradițiile, concomitent cu învățarea limbii române și participarea la dezvoltarea țării.

Vicepremierul a subliniat că egalitatea de șanse trebuie să se vadă și în viața de zi cu zi, prin acces la apă potabilă, drumuri, școli, grădinițe și servicii medicale, indiferent de componența etnică a localităților.

Dan Perciun. FOTO: Facebook / Agenția Relații Interetnice

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a prezentat măsurile aplicate în domeniul educației multilingve. Potrivit acestuia, modelul funcționează în 44 de școli și 33 de grădinițe din Republica Moldova.

În aceste instituții, unele discipline pot fi predate în limba română și în limbile minorităților naționale. Din 2025, în statele de personal ale grădinițelor sunt prevăzute și funcții distincte pentru profesorii de limba română și de limbă maternă.

Potrivit Ministerului Educației, aproximativ 25.000 de persoane au participat, din 2023, la cursurile gratuite de limba română. În același timp, continuă programele pentru studierea limbii găgăuze și promovarea limbii ucrainene.

Pentru anul de studii 2026–2027 sunt prevăzute 120 de burse de merit, în valoare de 1.200 de lei lunar, pentru tinerii romi care își continuă studiile după gimnaziu sau liceu.

FOTO: Facebook / Agenția Relații Interetnice

Ministrul Culturii, Dan Suruceanu, a pus accent pe rolul caselor de cultură și al bibliotecilor în păstrarea patrimoniului și în apropierea comunităților.

El a prezentat patru direcții pentru dezvoltarea culturii în regiuni: protejarea patrimoniului cultural, dezvoltarea bibliotecilor și caselor de cultură, atragerea finanțărilor pentru proiecte culturale și colaborarea cu Ministerul Educației în domeniul învățământului artistic.

Cristina Cerevate
Cristina Cerevate. FOTO: Facebook / Agenția Relații Interetnice

Secretara de stat a Guvernului, Cristina Cerevate, a declarat că integrarea europeană este un proiect în care fiecare comunitate trebuie să se regăsească și la care poate contribui.

În intervenția sa despre Clusterul 1 – Valori fundamentale, Cerevate a explicat că protecția drepturilor minorităților este legată direct de reformele din justiție, administrație publică și funcționarea instituțiilor democratice.

Potrivit acesteia, reformele trebuie să se traducă pentru comunități prin acces egal la servicii și prin posibilitatea reală de a participa la deciziile care le afectează.

La finalul conferinței, participanții au adoptat o rezoluție care susține elaborarea Strategiei relațiilor interetnice pentru anii 2028–2038, consolidarea consiliilor consultative etnice la nivel local, implicarea tinerilor în procesul decizional și protejarea limbilor minorităților naționale.

Evenimentul a fost organizat de Agenția Relații Interetnice, în coordonare cu Ministerul Educației și Cercetării, cu sprijinul Oficiului ONU pentru Drepturile Omului, în cadrul proiectului „Consolidarea drepturilor minorităților în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană.

Articolul Minoritățile naționale, parte din parcursul european al Republicii Moldova apare prima dată în NordNews.