Două exemple de dedicație pentru un mediu curat din comuna Cărpineni din raionul Hâncești și Răzeni, raionul Ialoveni. Ei întâmpină provocări, dar au și rezultate prin perseverență și implicare. Sectorul asociativ contribuie la stabilirea dialogului dintre autorități și societate, la crearea poziției și mobilizarea societății pentru protecția mediului. În Republica Moldova sunt înregistrate 400 de ONG-uri cu activități în domeniul protecției mediului, dintre care mai puțin de 100 sunt active.
Asociația din comuna Cărpineni: provocări și rezultate
Solonaru Nina, o activistă civică din comuna Cărpineni, raionul Hâncești, se dedică identificării și soluționării problemelor locale alături de echipa sa. “Îmi place să identific probleme cu care ne confruntăm în localitate și să încerc să găsesc soluții,” a declarat ea, evidențiind pasiunea sa pentru activism.
Nina este implicată în asociația obștească locală „Lăpușnița Ecotera”, înființată la sfârșitul anului 2019. Problemele majore ale localității, conform activistei, includ gunoiștea satului, lipsa infrastructurii, drumurile de acces neamenajate și lipsa canalizării.
“Pentru că sunt mamă și mă interesează sănătatea mea și a familiei mele, am fost cumva mai interesată de problemele ecologice ale localității,” a explicat Nina. Ea a subliniat că gunoiștile, pe lângă faptul că sunt dăunătoare mediului, sunt vizibile și inestetice pentru comunitate.
De la fondarea sa, asociația a propus două soluții pentru problema gunoiștii din localitate. Prima soluție a fost colectarea separată a plasticului, cu ajutorul tomberoanelor și sacilor obținuți printr-un proiect. Autoritățile urmau să-l colecteze, depoziteze și recicleze.
A doua soluție a implicat crearea unui centru de compostare pentru întreaga comună. “Din păcate, nici prima soluție a noastră nu a avut succes și nici a doua nu a avut mare succes,” a mărturisit ea, adăugând că, în ciuda tentativelor, contribuțiile au fost insuficiente.
Reflectând asupra eforturilor lor, a concluzionat că pentru a schimba ceva e nevoie de timp, informare, educare și comunicare continuă.
AO „Eco-Răzeni”: Un exemplu de succes
O altă asociație vizitată de noi este „Eco-Răzeni”, o organizație non-profit cu sediul în satul Răzeni, raionul Ialoveni, creată de un grup de tineri în decembrie 1998. Recent, asociația a amenajat șapte platforme pentru colectarea selectivă a deșeurilor de plastic, hârtie și sticlă.
Sergiu Gurău, directorul executiv al „Eco-Răzeni”, a relatat despre scepticismul inițial al comunității: „Foarte multă lume la început era sceptică când noi am anunțat lansarea proiectului că iată o să fie platforme pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Practic, majoritatea oamenilor din sat au spus că nu o să se întâmple nimic, nu va fi nici o schimbare.”
Cu toate acestea, rezultatele au demonstrat contrariul. „Odată ce proiectul a fost implementat, evident că timp de un an și aproape doi ani am organizat ateliere de instruire, am prezentat oamenilor cum se colectează deșeurile, de ce e important, care sunt pericolele sau riscurile pe care le reprezintă deșeurile solide. Foarte multă lume a înțeles și a conștientizat acest lucru,” a explicat Gurău.
Acum, după mai bine de trei ani, situația s-a schimbat semnificativ. „O dată la trei săptămâni, Întreprinderea Municipală vine și colectează deșeurile colectate separat. Asta înseamnă că oamenii deja înțeleg. Ba, mai mult, aș spune că pe străzile din localitate e mult mai curat,” a adăugat directorul.
Impactul proiectului este vizibil nu doar în rândul adulților, dar și al copiilor. „Atât copiii cât și adulții ezită să arunce la întâmplare sticle, hârtii, și respectiv satul nostru a devenit în mare parte mai curat din această perspectivă,” a menționat Gurău.
Datorită faptului că în localitate asociația a implementat proiecte pe parcursul anilor, comunitatea deja caută posibilități de reciclare. „Cea mai mare provocare cu care ne întâmpinăm, dacă vorbim de deșeurile solide, este ce urmează după colectare, după acest mic aport al comunității de a avea deșeurile separat. Trebuie să constatăm că nu sunt așa de multe companii care reciclează aceste deșeuri, de asta este un pic cam provocator pentru noi,” a concluzionat Sergiu Gurău.
AO „EcoContact”: Promovarea dezvoltării durabile
Printre asociațiile de mediu care activează la nivel național și regional, se numără „EcoContact”, o organizație cu o experiență vastă de peste 20 de ani. Scopul principal al asociației este promovarea dezvoltării durabile, protecția mediului și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale.
Tatiana Echim, manager de proiecte la „EcoContact”, subliniază evoluția sectorului de mediu din Republica Moldova: „Cu certitudine vreau să vă spun că sectorul asociativ din Republica Moldova, în mod special sectorul de mediu, a trecut prin mai multe etape. Ne bucurăm foarte mult că acum noi, într-adevăr, putem spune că avem ONG-uri cu istoric și experiență bogată, ONG-uri care deja activează în țara noastră de mai mult de două decenii.”
„EcoContact” se implică activ în implementarea proiectelor europene, unde mediul este o componentă esențială a dezvoltării durabile. Un exemplu notabil este proiectul „Justiție Verde”, realizat cu sprijinul Ambasadei Suediei. „Am observat că foarte multe ONG-uri au nevoie de un sprijin organizațional,” a adăugat Tatiana Echim. „Foarte multe ONG-uri ne întreabă ce am putea noi să facem pentru a îmbunătăți cu pași mici sau mai ambițioși.”
Succesul ONG-urilor, potrivit lui Echim, depinde de o planificare riguroasă și de o echipă de voluntari bine instruită: „Toate acțiunile trebuie să fie planificate din timp și implementate corespunzător. Un succes al fiecărui ONG este și o echipă foarte bună de voluntari care se implică și care trebuie să fie ajutați.”
Asociația „EcoContact”, pe lângă proiectele sale anuale, precum Forumul ONG-urilor de Mediu, susține activ sectorul asociativ prin creșterea capacității organizaționale și îmbunătățirea comunicării cu autoritățile și publicul.
Tatiana Gumene, comunicatoare la „EcoContact”, evidențiază importanța dialogului direct cu autoritățile: „Comunicarea cu autoritățile, atât locale cât și centrale, este esențială. Cea mai fructuoasă colaborare este atunci când se organizează ședințe face-to-face. De asemenea, ne străduim să oferim instrumente care să ajute autoritățile să ajungă la publicul țintă stabilit de ei.”
Mișcarea Ecologistă din Moldova: O istorie de provocări și realizări pe probleme de mediu
Sectorul asociativ este reprezentat de Consiliul Național al ONG-urilor de Mediu, iar prima asociație de mediu înregistrată oficial în Republica Moldova este „Mișcarea Ecologistă”. Alecu Reniță, președintele „Mișcării Ecologiste”, rememorează cu mândrie începuturile organizației: „Mișcarea Ecologistă de Moldova a fost prima organizație neguvernamentală încă din perioada Uniunii Sovietice, mă refer la 15 noiembrie 1990, atunci când a fost înregistrată oficial.”
Deși activau cu mult înainte, legislația de atunci nu permitea înregistrarea oficială. „Noi nu am fost o organizație care să fie împăcată cu ceea ce făcea Uniunea Sovietică în Republica Moldova, mai ales pe partea de mediu,” a spus Reniță, subliniind rolul critic al organizației în abordarea problemelor ecologice din acea perioadă.
Prin eforturile sale, Mișcarea Ecologistă a creat o rețea de organizații teritoriale pe întreg teritoriul Republicii Moldova. „Cred că undeva spre anul 2001, noi reușisem să constituim deja o comunitate cu nuclei în toată Republica Moldova,” a explicat Reniță. „Am dus ideea ecologistă în spațiul public și am făcut ca oamenii să înțeleagă că această atitudine barbară față de mediul înconjurător înseamnă în final o sinucidere colectivă.”
Reniță subliniază importanța educației și a sancțiunilor pentru protejarea mediului: „Noi trebuie să mergem în paralel cu partea educativă și cu partea de sancționare a celor care își bat joc de natură. A crede că omul poate renunța de bunăvoie la niște atitudini urâte față de mediu nu este realist.”
Mișcarea Ecologistă a implementat peste 100 de proiecte locale, transformând localități precum Ștefan Vodă și Soroca în zone verzi. „De exemplu, la Ștefan Vodă am creat un muzeu verde, operă a Mișcării Ecologiste,” a menționat Reniță. „Noi am vrut să împânzim zona Nistrului cu organizații de mediu care să aibă grijă de apele și localitățile de pe malurile acestuia.”
Organizația a colaborat strâns cu autoritățile pentru a proteja diverse rezervații și monumente ale naturii. „Am luat sub protecția statului peste 22 de rezervații și sute de monumente ale naturii,” a explicat Reniță, adăugând că deciziile finale sunt luate de autoritățile centrale de mediu.
Sectorul asociativ contribuie la stabilirea dialogului dintre autorități și societate, la crearea poziției și mobilizarea societății pentru protecția mediului. În Republica Moldova sunt înregistrate 400 de ONG-uri cu activități în domeniul protecției mediului, dintre care mai puțin de 100 sunt active.
„Această investigație jurnalistică a fost elaborată de către CANALUL REGIONAL în cadrul programului de granturi mici pentru mass-media „Jurnalism comunitar pentru un mediu sănătos și justiție verde” desfășurat în cadrul proiectului ”O justiție verde pentru un mediu protejat si comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de AO EcoContact, cu suportul Suediei. Conținutul prezentei investigații constituie responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat opiniile EcoContact sau ale donatorului”.
