Despre fenomenul gunoiștilor stihiinice și munca Inspectoratului penru Protecția Mediului


Dragi spectatori, aceasta este cea de-a treia ediție a emisiunii Pentru un Mediu Curat. Eu sunt Carolina Buimestru, iar invitatul meu de astăzi este Ion Bulmaga, șeful Inspectoratului de Mediu.


ModeratoareaÎn contextul că noi am investigat problema gunoiștilor stihinice și am aflat că la noi în țară sunt 1081 de gunoiști stihinice, dintre care au fost salubrizate în perioada de primăvă anului 2024, 854 de gunoiști stihinice. În acest context am dorit să vorbim cu domnul Bulmaga să ne povestească mai multe detalii.


Vă rog să ne spuneți, au participat toate localitățile la această activitate de salubrizare? Care nu au participat? Care au fost acțiunile care au fost întreprinse față de cele care nu au vrut să participe?

Ion Bulmaga: Deci, bună ziua în primul rând și vă mulțumesc mult pentru oportunitatea de a fi astăzi aici la dumneavoastră. Evident că în cadrul campaniilor de salubrizare și aici vorbim de două mari campanii
campaniei de salubrizare de toamnă și cea de primăvară au participat toate localitățile nemărginit alături de inspecțiile noastre teritoriale, dar pe lângă aceste două mari campanii, Inspectorii de Mediu efectuează zilnic diferite razii, împreună cu reprezentanții autorităților publice locale, fie împreună cu colegii noștri de la Inspectoratul General de Poliție, în vederea, deci, stabilirii acelor locații vulnerabile pentru depozitarea diferitor categoriei de deșeuri, dar și în vederea identificării persoanelor care depozitează în aceste locații aceste deșeuri cu, deci, întreprinderea măsurilor, după caz, chiar atragerea la răspundere contravențională și înaintarea prejudicilor cauzat fie resurselor de sol, fie resurselor acvatice, prin depozitarea, deci, deșeuluri în locațiile care nu sunt conforme.


Moderatoarea: Acest număr, care eu l-am spus, de 1081, nu este complet. De aceea aș vrea să ne spuneți dacă ați văzut și ați urmărit câte gunoiști stihinice totuși sunt la noi în țară. Puteți să ne spuneți un număr mai exact decât cel care l-am?

Ion Bulmaga: Deci, la etapa anului 2023 în țară erau peste 1700 de gunoiști stihinice, dar dacă este să vorbim sau să facem o paralelă cu anii precedenți, doi ani în urmă erau peste 2000 de gunoi știhinice, ca ulterior, treptat, să scadă numărul acestora. Deci este într-o scădere ușoară. Acest fapt, datorindu-se la o serie de factori, cum ar fi lipsa unei infrastructuri bine stabilite de colectare, depozitare, reciclare, a diferitor categorii de deșeuri, așa cum am menționat. Totodată, una din problemele cu care ne confruntăm sunt numărul mic de inspectori la nivel teritorial. O altă problemă este implementarea acelei Strategii de Management a Deșeurilor 2013-2027, prin care se urmărește crearea celor șapte zone mari.


Și dacă o să-mi permiteți, deja pe parcursul emisiunii o să încerc să le explic telespectatorilor noștri ce înseamnă de fapt un depozit conform de gestionare a deșeurilor. Dar iată că în ultimii trei ani de zile s-au întrepins pași destul de concreți în acest scop. În primul rând a fost deja identificat o locație concretă în care deja se lucrează la studii de prefezabilitate, fezabilitate în care Ministerul Mediului, alături de Inspectoratul pentru Protecție a Mediului, a inițiat o amplă campanie de informare a cetățenilor despre ce beneficii aduce implementarea acestei strategii, atât economice, cât și din punct de vedere de protecție a mediului. Observăm o deschidere mai înaltădin partea tuturor structurilor statului. Chiar observăm, chiar și la nivelul înaltei conduceri a țării, problemele de mediu deja începe a deveni o prioritate, ceea ce de fapt este și normal, ceea ce de fapt este și în Constituția Republicii Moldova, unde scrie deci foarte citeți că protecția mediului înconjurător este prioritatea națională. Și deci indiferent de cine nu s-ar afla la guvernare, această prioritate trebuie să persiste, dar, cu părere de rău, iarăși, deci, strategia de management a fost, sau începutul implementării acestei strategii a fost în 2013, ca pașii concreți deja să fie pe parcursul perioadei 2022-2023 până în prezent.

Moderatoarea: De ce totuși avem atât de multe gunoiști stihiinice? Care ar fi, iată, scurt pe cinci, care ar fi motivele?


Ion Bulmaga: În primul rând hai să stabilim niște divizări. Lipsa unui sistem centralizat de colectare, de depozitare. Nu toate localitățile au un sistem centralizat de colectare a deșeurilor. Doi-neglijența din parte unei bune părți a societății noastre. Deci este, știți chiar și din timpurile Uniunii Sovietice era acesta că atât timp cât la mine în o gradă este curat, nu mă interesează ce se întâmplă la vecin. Fără a conștientiza de fapt că poluarea aerului, solului, apelor și în general a tuturor componentelor de mediu, ne afectează direct. Că vecinul poluează aceste componente sau că le poluăm ne mărginit noi. Mai mult, avem așa o practică foarte veche, deci de obicei în localitățile rurale, cetățenii unde depozitează, unde aruncă deșeurile? La râpă, așa cum se vorbește. Dar acea râpă, cum îi spunem noi în popor, este de fapt un râuleț care traversează localitatea, care este un afluent al unui pârău mai mare și, iată așa, se bioacumulează diferite compuși chimici, fizici, ca ulterior toată această componentă de poluare să se răstrângă asupra calității componentelor de mediu, așa cum am spus, care de fapt și calitatea veții și sănătății populației este direct proporțională cu calitatea componentelor de mediu.


Da, în ultimul timp se observă o responsabilizare mult mai mare din partea societății. Acest lucru datorindu-se în mare parte că o bună parte din cetățenii Republicii Moldova au fost cel puțin, pe o perioadă scurtă, în țările membre ale Uniunii Europene, unde într-adevăr, deci protecția mediului este o prioritate la nivel de Uniune chiar.

O altă parte se datorează și acelor campanii de informare se datorează în mare parte și dumneavoastră instituțiilor mass media, faptul că chiar vă mulțumesc că sunteți receptivi și că periodic vă interesați, aduceți în atenția publică aceste probleme, precum și mecanismul de rezolvare a aceasta.


Moderatoarea: Puteți să ne spuneți la capitolul penalizării. Desigur, ar fi bine și să menționăm care este și penalizarea, poate sunt cetățenii care încă nu știu cât trebuie să plătească dacă au aruncat undeva. Dar să ne spuneți anume cum crește sau descrește numărul de oameni penalizați care au aruncat incorect gunoiul?


Ion Bulmaga: Numărul încălcărilor depistate ce ține de încălcarea regulilor de gestionare a deșeurilor este la fel în descreștere. Acest lucru datorându-se faptului că au fost întețite razeile împreună cu împreună APL-urile, împreună cu Inspectoratul General de Poliție, împreună cu colegii noștri de la Inspectoratul General al Poliției de Frontier pe segmentul frontierei de stat. Paralel au fost crescute și amenziile pentru încălcarea regulilor de gestionare a deșeurilor, astfel că complementar aceste două acțiuni vin ca să poluarea mediului pe componenta de deșeuri. Dacă este să vorbim la capitolul amenzi, în conformitate cu articolul 154, aliniatul 1 din Codul Contravențional, persoanele fizice care aruncă deșeuri sau depozitează deșeuri în locații neconforme, riscă o amendă de la 600 la 1200 de lei. Persoanele juridice riscă o amendă de la 6000 la 9000 de lei.


Dar alt aspect este atunci când aceste persoane sunt depistate că ei incendiază diferite categorii de deșeuri. Cel mai des în mediul rural întâlnim acest fenomen în care decât să-l duci la gunoiștea localității, chiar dacă nu este una conformă, dar măcar este îngrădită, sunt plantați arbori, deci pereți de apărare ca aceste deșeuri să nimerească pe suprafațe mai răspândite. Întradevăr este o problemă atunci când cetățenii, mai ales în mediul rural, incendează diferite tipuri de deșeuri, este mult mai simplu pentru ei ca, în loc să le depoziteze la gunoiștea localității, să le facă grămăjoară și să le dea foc. Astfel că, pentru acest lucru, persoanele fizice riscă o amendă de la 10 la 15.000 lei, în conformitate cu articolul 154, 1.1, iar persoanele juridice riscă amezi de la 30 până la 40 de mii de lei.


Menționez aici că în afară de ameandă persoanele fizice mai riscă și ore în folosul comunității, de până la 40 de ore în folosul comunității. De obicei noi ne străduim să prevenim acest lucru, deoarece am spus-o de foarte multe ori activitatea inspectoratului pentru protecția mediului, de fapt, trebuie să fie una profilactică, pentru că este mult mai ușor, mult mai rentabil economic să previi, decât să mergi pe urmă cu penalizări, decât să mergi pe urmă cu măsuri mult mai drastice.


Moderatoarea: Avem persoane care și-au asumat responsabilitatea și chiar au plătit amenziile? Aveți cazuri în care inspectoratul a ajuns să facă dreptate la acest capitol?


Ion Bulmaga: Haideți să spunem în jur de 85% din persoanele care au fost atrase la răspundere contravențională beneficiază de acel drept oferit de codul contravențional de achitare a menzii timp de 72 de ore, iar celelalte 15%, în cazul în care nu s-au încadrat în cele 72 de ore, deci achită în 30 de zile, ori în cazul în care nici după 30 de zile nu este achitată amenda contravențională ulterior de către inspectorul care a instrumentat cauza contravențională este perfectat dosarul contravențional și remis spre executare executorilor judecătorești deci practic după aceste măsuri putem vorbi de o achitare în proporție de 100%.


Moderatoarea: Am auzit de la unii experți, colegi de noștri, de la ONG-uri care vorbesc cu primarii, cu diferite persoane din diferite localități și ne-au spus că există o reticență din partea primarilor să penalizeze. Există o reticență din partea inspectorilor să penalizeze infractorii ca să nu-și facă probleme?


Ion Bulmaga: Nu, deci primarii au reticențe din cauza că pentru ei este foarte greu să se certe în localitate cu potențialii alegători, care ulterior trebuie să vină la unele de vot și să voteze pentru primar. Dar ce ține de inspectorii pentru protecția mediului nu poate fi vorba de reticență, ori atunci când noi mergem în primărie prin acele campanii de salubrizare în mare parte se pune accentul pe informare, ca după terminarea procesului de informare să venim cu măsuri de inspectare, cu măsuri concrete de atragere de la răspundere contravențională și atunci loc de interpretare că, uite, nu am știut, nu există.


Moderatoarea: Inspectorii mai fac raiduri și pe lângă perioada asta despre care ați spus din primăvară, perioada de salubrizare? Mai fac raiduri și după, mai găsesc sau a trecut perioada și am uitat?

Ion Bulmaga: Nu, deci inspectorii pentru protecția mediului se află zilnic la straja mediului înconjurător. Și nu doar în aceste două campanii de salibrizare dar în fiecare zi inspectorii, fie cei din aparatul central al inspectoratului, fie cei din subdiviziunile teritoriale, efectuează razii complexe în vederea contracărării tuturor încălcărilor de mediu. Deci asta nu înseamnă că dacă un inspector este într-o razie de combatere a braconajului cinegetic și tăierilor ilicite, atunci când trece pe lângă cineva care fie incendiază, fie depozitează, fie aruncă diferite categorie de deșeuri în mediu, trebuie să-l treacă cu vedere. E evident că acele persoane sunt, odată ce sunt prinse în flagrant, sunt sancționate conform normelor legale. O altă problemă cu care se confruntă inspectorii în cadrul razilor este atunci când, de fapt, sunt depistate gunoiești stihinice, problema constă în identificarea făptașilor. Și atunci noi solicităm suportul poliției în vederea identificării și atragerea la răspundere contravențională, dar avem și cazuri în care, și nu doar 1, 5 sau 10, dar avem foarte multe cazuri în care inspectorii chiar verifică manual consistența și conținutul acelor pungi în care sunt depozitate acele deșeuri care sunt aruncate.


Ulterior, sunt depistate diferite cecuri, chiar odată am găsit, nu eu, colegii mei, și un act de identitate care întâmplător, cred că, a nimerit acolo. Ulterior, acesta și ne ajută la identificarea cât mai rapidă și luarea deciziei cât mai rapidă de contracarare și a problemei date și de atragere la răspunderea contravenenților.


Moderatoarea: Și totuși avem foarte multe cazuri când sunt gunoiști de mulți ani și inspectorii de-abia acum le găsesc sau întâmplători le găsesc. Care este motivul? De ce avem încă multe gunoiști depre care nu se știe?


Ion Bulmaga: Nu este adevărat că nu se știe. De fapt problema asta este un pic altfel. De la an la an sunt locații vulnerabile. Deci dacă cetățenii dintr-o anumită comunitate aruncă anul acesta într-o locație și noi haideți să nu mergem departe, fășia de riverana râului Bâc. Deci, practic, în fiecare an se efectuează salubrizarea acestea prin implicarea Armatei Naționale, prin implicarea, evident, a instituțiilor de mediu, prin participarea chiar și a unor agenți economici, structurilor de stat. Totuși, cetățenii știu că acolo chiar dacă o să arunci, poate nu o să mă prindă nimeni, nu o să mă vadă nimeni. Deci sunt locații vulnerabile. De exemplu, hai să spunem, într-un an sunt 1800 de gunoiști stihiinice, într-al doilea an 1700. Deci majoritatea, 90% din gunoiștile care sunt constatate, sunt în una și aceeași locație.


Și aici vorbim despre lipsa de cultură, noi putem vedea că de cele mai desiguri în aceste locații sunt aruncate diferite pneuri anvelope, baterii, acumulatorii, ce vreți. Acum o dată cu intrarea în vigoare a ultimilor modificări și anume articolul 12 la legea 209, persoanele care aduc și plasează pe piață diferite mărfuri, în urma cărora se generează diferite categorii de deșeuri, sunt supuși reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului, adică dacă eu plasez ceva pe piață, în urma plasării se generează deșeuri, eu sunt obligat să-mi dezvolt unor sistem individual de colectare a acestor deșeuri, ori să deleg acestă atribuție unor operatori autorizați, unor sisteme colective.


Această măsură vine ca plasticul, anvelopele, bateriile și acumulatorii, uleiurile uzate, deșeurile de echipamente electrice și electronice să nu ajungă în mediul înconjurător, dar să fie, în primul rând, colectate prin acele sisteme, fie individual, fie colectiv, să se extragă potențialul economic prin introducerea acestora în circuitul economic prin introducerea acestora în circuitul economic, ca deja ca deja materie primă-secundară. Deci, odată cu intrarea în figoarea acestor norme, l-asigur
că cantitățile de deșeuri care vor fi aruncate în mediul înconjurător vor scădea drastic, ori această măsură va veni și spre responsabilizarea populației, spre educația populației de a fi mai ecoraționali.
Și anume această practică vine din legislația de mediu a Uniunei Europene.


Cine a fost în Uniunea Europeană probabil a văzut că aceleași ambalaje de plastic, dacă le duci înapoi la un market, primești un tichet, iar la casă, atunci când procuri niște produse alimentare, ai o reducere în dependență de câte deșeuri ai predat înapoi. Iată, acest lucru se urmărește și în Republica Moldova, deja sunt pași concreți, deja știu că sunt câțiva operatori care au început a lucra în acest sens, iar acest lucru doar bucură.

Moderatoarea: Și totuși, la ce etapă, iat atât în viziunea dumneavoastră lucrurile frânează și nu putem rezolva, nu putem scăpa de problemele cu gunoiștile?


Ion Bulmaga: În primul rând, noi haideți să vorbim despre infrastructura de gestionare de a deșeurilor. Așa cum am menționat la început, avem o strategie bine definită, începută în 2013, care ulterior urmează a fi finalizată în 2027 noi acum suntem în 2024. încă din 2013 trebuiau create acele șapte-opt zone de colectare, reciclare a tuturor tipurilor de deșeuri. Nu știu din ce motiv de fapt fiecare guvernare care a fost s-a axat mai mult pe alimentarea cu apă, folosind acest factor în interes electoral. Acum lucrurile s-au schimbat și s-au schimbat radical spre bine.


Deja o zonă este identificată pentru trei raioane – Ungheni, Călărași, Nesporeni, din cât cunosc, urmează la nord. Deci deja s-a identificat un teren, dar cred că cel mai bine aici s-ar putea expune secretarul de stat al Ministerului Mediului, domnul Grigore Stratulat, deoarece dumnealui este responsabil pe acest aspect. În următoarele câteva zile deja urmează să identificăm o altă zonă ce ține de Hâncești, Strășeni, Orhei.


Deci lucrurile se mișcă, dar aceste lucruri trebuiau să se miște începând cu 2013. Problema cea mare este percepția populației din zona unde urmează a fi amplasat un depozit de gestionare a deșeurilor. Cetățenii când aud că, uite lângă localitatea noastră va fi amplasat un depozit, își imaginează, și asta o spun în cunoștință de cauză deoace am vorbit cu sute sau chiar mii de cetățeni despre această problemă, că va fi o groapă de gunoi similară cu cea de la Țânțăreni. De fapt, un depozit modern de depzitare a deșeurilor-este un depozit construit cu respectarea tuturor standartelor și normelor de mediu. Eu am avut fericită ocazia să mă aflu mai mult de 2 ani în una din țările Uniunii Europene și chiar am avut ocazia să vizitez un astfel de depozit de gestionare a deșeurilor.


Un depozit de gestionare a deșeurilor constituie un complex modern prin construcția unei infrastructuri moderne de colectare selectivă. Deci, este în primul rând un spațiu închis, ca să fie clar pentru toată lumea. Într-al doile rând, acel spațiu închis este dotat cu filtre de ultimă generație, astfel ca emisiile care sunt în urma reacțiilor reacțiilor fizico-chimice din componentele acestor deșeuri să nu nimerească în aerul atmosferic. Plus la acesta, un depozit modern de gestionare a deșeurilor este prevăzut cu stații de epurare a levigatului. Pe lângă acest fapt, deci vorbeam despre beneficiile atât economice cât și ecologice. Economice sunt crearea infrastructurii, crearea locurilor noi de muncă, în apropiere de localitate care ne mijlocit vor fi angajate persoane, deci, din membre ai comunității date.


Vorbim de diferite deșeuri sau categorii de deșeuri care pot fi reintroduse în circuitul economic. Iar componenta de protecție a mediului este că aceste deșeuri nu mai ne meresc în mediul natural intoxicându-l, dar nimeresc într-o schemă complexă în care o bună parte sunt reintroduse în circuitul economic și doar o cantitate foarte și foarte mică este supusă inhumării. Ceea ce, cu părere de rău, la momentul actual vedem, dacă am făcut referere la groapa de gunoi de la Țânțăreni, deci practic acolo sunt înhumate diferite categorii de deșeuri amestecate,ceea ce poate avea un impact foarte și foarte negativ.


Moderatoarea: Iată, ca să nu repetăm povestea din 2013 cu implementarea strategiei, este prevăzut un instrument care ar controla cum vor fi gestionați banii actual și să nu să se oprească la aceste doar studii de fezabilitate. Care este organul de control? Putem să avem o siguranță că acești bani vor fi implementați unde trebuie?


Ion Bulmaga: În primul rând de implementarea Strategiei este responsabil Ministerul Mediului. Eu dacă nu greșesc, sposorizarea pentru implementarea acestei strategii vine de la Banca Europeană de Investiții. Astfel, l-asigur că este instituită o comisie de cenzori care verifică implementarea proiectului per etapă. Nu poate fi că ai făcut studiu și cu asta s-a terminat, sunt anumite perioade concrte, începând cu identificarea terenului, de exemplu, din august până în septembrie, studiul de fezabilitate s-a făcut, terminul respectat.


Mai departe, pasul 2, începerea construcției din data asta până în asta, dotarea cu diferite dispozitive, diferite aparataje din perioada asta în perioada asta. De exemplu, eu știu cum se implementa, să-i spunem așa, acea strategie în 2014. Eu în 2014 am venit sau am câștigat funcția de inspector de mediu în cazul Agenției Ecologice Chișinău și atunci, deci, doar se vorbea că o să fie, că o să se facă, că o să se realizeze ca ulterior, deci iată în 2024, dar bine, acest lucru a început din 2022, când deja au fost invitați diferiți experți, fac acele studii. Deci am văzut că problema implementării strategiei nu se discută doar la coffee break-uri, dar sunt întreprins pași concreți.


Moderatoarea: Cum oamenii de rând pot urmări drumul banului în gestionarea strategiei? Inspectoratul de Mediu are un vreun rol de control sau în cadrul acestui proiect de implementare a strategiei sau nu are niciun rol?


Ion Bulmaga: Proiectul de implementare a strategiei este prerogativ al Ministerului Mediului împreună cu partenerii externi, cu donatorii. Inspectoratul pentru Protecția Mediului, prin prisma hotărârii de guvern cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului – 548 din 2018 are funcția de control privind respectarea legislației, idei de persoanele fizice și juridice.


Eu știu că este un proiect ambițios al domnului ministru Lazarenco, deci de, să-i spunem așa, o gestionare temporară a acelor gunoiști a localităților care ei sunt, dar vorbesc încă o dată, temporară, până la crearea acelor centre mari, sunt sigur de fapt, că cu detalii mult mai importante, domnul ministru Lazarenco poate să vină și să vă expună.


Moderatoarea: Sunteți optimist că, într-adevăr, o să putem noi, într-o bună zi, iată țara noastră să scape de ceste gunoiști? Sau Republica Moldova a pierdut momentul?


Ion Bulmaga: Eu sunt sigur că această problemă va fi rezolvată, dar sunt foarte sigur și vă spun de ce. Eu am avut ocazia să mă aflu în Germania. Până am mă afla doi ani în Germania, m-am aflat vreo câteva luni în Suedia. În 1992, Germania era o țară cu grave probleme de mediu, inclusiv gestionarea deșeurilor. Noi avem România, care este la fel un exemplu bun pentru noi, dar eu cred că un exemplu mai bun ca Germania nu poate fi. Spun asta deoarece sunt în cunoștință de cauză. Dar evident, avem Finlanda, în general țările nordice au o cultură aparte de gestionarea deșeurilor și nu numai. Germania practic în 30 de ani a ajuns să implementeze programe naționale, strategii naționale. În Germania eu nu știu dacă deșeul e privit ca deșeu. Mai degrabă deșeurile sunt privite ca ceva ce trebuie tu priimul să reușești să-l preiai și să-l reciclezi.


O să aduc un exemplu, în orașul unde m-am aflat eu era un oraș de mărimea, hai să spunem, orașului Bălț. Era un depozit de gestionare a deșeurilor, deci acolo fiecare cetățean, ori agent economic, aducea deșeurile vegetale mergeau la fărmițare și se duceau la pregătirea compostului, ca ulterior toți cetățenii să vină să procure acel compost, deci pentru a-l folosi la îmbunătățirea calității solului. Deșeurile din construcții mergeau la concasare și ulterior petrișul iarăși era vândut către cetățeni. Deșeurile de echipamente electrice și electronice erau colectate pentru a fi tratate după diferite specificații.


Deșeurile din hârtie și carton la fel erau fărâ mițate și ulterior utilizate în producerea celulozii, ca ulterior la fel să se producă hârtie și să fie reintrodus în circuitul economic. Și în ultimul rând, ceea ce nu putea fi reciclat, acolo era un incinerator foarte mare, se folosea în incineratorul acela, iar energia termică era folosită pentru încălzirea orașului.


Dar era ceva, deci, de vis. Și eu sunt sigur că dacă Germania în 30 de ani a reușit, noi, cu sprijinul Uniunii Europene, mai ales că avem acum și statutul de țară candidat și mai ales avem compartimentul protecției mediului. Nemții au trebuit singuri să inventeze, să reușescă să hotărască acestă întrebare dar noi nu trebuie să inventăm practic nimic. Trebuie doar să implementăm la nivel național acele directive preluate din legislația Comunității Europene și ulterior să luăm acele mecanisme de colectare, tratare, reciclare.


Ca nu în 30 de ani dar în 10 ani. Plus haideți să ne uităm și la suprafață. Avem o suprafață mult mai redusă, avem suprafața unei regiuni din Germania. Eu sunt absolut sigur că această problemă va fi rezolvată. Recent am avrt o vizită de studiu în Cehia, deși vizita s-a axat numai pe protecția fondului forestier și ariilor naturale protejate, chiar am ținut să avem mai multe discuții anume pe gestionarea deșeurilor.


Și stând într-o discuție, am întrebat cum va reușit, pentru că am rămas foarte plăcut impresionat, știind că și Republica Cehă și Republica Slovacă au avut influențe din partea Uniunii Sovietice. Ei ne-au spus că a fost foarte greu „pentru noi a fost foarte greu să ne luptăm în primul rând cu cu percepția cetățenilor asupra rezolvării problemelor de mediu, dar prin intermediul societății civile, organizațiilor neguvernamentale, prin diferite proiecte, nu doar de informare, dar proiecte și granturi din exterior, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, de la Banca Europeană de Investiții, s-a reușit.” Astfel că acum, deci, spunea cineva din interlocutorii noștri, noi putem vorbi despre cetățeanul ceh, ca un cetățean cu adevărat european, cu o gândire cu adevărat durabilă.


Moderatoarea: Priviți asta optimist, eu mă bucur foarte mult, dar este real ca să ajungă la noi în Republica Moldova asemenea incineratoare, tehnologii care să recicleze sau fiindcă noi avem posibilități reduse și avem foarte multă populație sceptică vis-a-vis de asta și eu am fost în multe localități, căutând subiecte, vorbind, investigând diferite subiecte de mediu, fiindcă eu m-am axat mai multe subiecte de mediu, m-am întâlnit cu foarte mulți oameni dezamăgiți și cumva ei nu văd deja lumina, scăparea de aceste gunoiști. Principal al lor temere este că noi nu avem bani pentru asemne tehnologii, noi nu avem posibilități ca să ajungem și noi din urmă țările europene.


Ion Bulmaga: Uniunea Europeană este interesată ca să creeze condiții la standardele cele mai înalte, ca atunci când vom adera, când deja vom fi țară membra cu toate drepturile și obligațiunile să nu avem reticență. De aceea, noi dacă nu erau parteneri externi, la sigur că nu se reușea nimic. Încă o dată mă repet și îmi cer scuze. Dacă din 2013 se dorea, cred că problema aceasta în 2024 deja era în proporție de 90% rezolvată. Noi am avut deschidere dintotdeauna din partea Uniunii Europene de altfel, dar iarăși s-au perindat diferite guvernări cu diferite viziuni fapt ce a încetinit sau chiar a redus la zero pe alocuri, deci dezvoltarea unui sistem de management modern al deșeurilor.


Acuma, deja că am obținut statutul de țară candidat și vedem o deschidere fără precedent din partea țărilor membre UE, către Republica Moldova spre soluționarea de fapt tuturor problemelor – și economice, și sociale dar dar bucură faptul că protecția mediului, într-adevăr, este o prioritate, este vizibil ceea ce se face în domeniul acesta.


De aceea, da, cetățenii sunt în mare parte dezamăgiți, deoarece până acum nu s-a făcut nimic, știți. Discut și eu, am spus, discut cu foarte mulți din semenii noștri, până acum nu s-a făcut nimic, dar de acum ce credeți că o să se facă?! Și atunci, vii cu exemple concrete și Ministerul a inițiat acum o campanie amplă de informare. Mai des puteți să vedeți chiar și domnul ministru Lazarenco, dar chiar și doamna ministră Iordanov mergea și merge acum și domnul ministru Lazarenco în fiecare săptămână în fiecare raion se întâlnește cu liderii locali, cu primarii, cu membrii comunităților locale, despre care vorbește atât despre acel proiect foarte ambițios de reîmpădurire a țării inițiat de doamna președintă, dar în mare parte, în paralel cu aceste probleme, vorbește și despre rezolvarea acestei probleme grave ce ține de gestionarea deșeurilor.


Nu putem să facem nimic fără implicarea comunităților locale. De aceea trebuie să ne răsuflecăm mâinicile să lăsăm pesimismul la o parte și să ne implicăm. Numai împreună, prin implicare, deci putem reuși, iar de numărul cetățenilor implicați depinde perioada cu cât mai repede va fi soluționată această problemă.


Moderatoarea: Luând în considerați că ați spus că aveți foarte puțini lucrători la inspectorat, puteți să-mi spuneți care este deficiența, de câți mai aveți nevoie?


Ion Bulmaga: Aproximativ 10 ani în urmă, sau poate mai mult, la Inspectoratul pentru Protecției Mediului erau peste 500 de colaboratori. În prezent, din 287 de unități, la inspectorat activează 178 dacă nu greșesc de inspectori, având și în jur la 70 de unități supuse hotărâri de guvern cu privire la moratorilor asupra angajării colaboratorilor în structurile de stat. Domnul Ministru sau Ministerul Mediului poartă acum o discuție în Guvern spre scoaterea inspectoratului sau, în general, a instituțiilor de protecție a mediului de sub prevederele acestei hotărâri, ca ulterior să putem completa, să avem măcar 300 de oameni.


Noi avem raioane în care activează doi inspectori și acești doi inspectori trebuie să fie universali, deci practic să cunoască toate domeniile – flora, fauna, sol, subsol, aer, atmosferă, resusrse acvatice, etc. În Cehia m-am întâlnit cu resprezentanții Ministerului Mediului de acolo, dar și cu omologii mei de la Inspectoratul pentru Protecție Mediului.


Deci, Cehia, cu o suprafață mult mai mare ca a Republicii Moldova, are în jur la 400 de inspectori, buget de 40 de milioane de euro pe an, o bună parte din competențe sunt luate de către poliție. Eu când vorbeam cu cei de la Inspectoratul de Mediu din Praga despre cum combateți voi braconajul cinegetic, ei au spus asta nu noi, asta poliția. iarăși vorbim și despre nivelul de conștientizare a populației și de reacționare atunci când vine vremea, când vine timpul de diferite cauze pe domeniul protecției mediului.


„Dar voi ce faceți?” Noi mergem informăm, discutăm. Și atunci deci este ceva de vis ori eu am spus și în alte emisiuni așa cu o doză de umor visul meu este cel mai mare este ca toți inspectori de mediu să devină șomeri să nu mai aibă de lucru pentru că în țară nu mai sunt probleme de mediu.


Moderatoarea: Oricum eu cred că trebuie întotdeauna să fie cineva care să urmărească lucrurile, asta este de la sine înțeles. Omul ideal pentru Inspectoratul de mediu, să zicem? Cum ar trebui să fie angajatul, un angajat la Inspectoratul de Mediu?

Ion Bulmaga: Un inspector din domeniul protecției mediu trebuie să fie un om, în primul rând să aibă niște calități omenești, simple, cum ar fi corectitudinea, obiectivitatea, imparțialitatea. Trebuie să cunoască domeniul dat, deoarece este un domeniu foarte și foarte complex. Trebuie să fie dotat din punct de vedere nu doar intelectual, dar și fizic, pentru că avem diferite cazuri în care, mai ales în cadrul razilor pentru combaterea braconajului cinegetic, dar și piscicol.


Avem cazuri în care persoanele sau chiar inspectorii sunt agresați. Principala calitate a unui inspector este să respecte legislația de mediu, să activeze în interesul cetățenilor și în beneficiul statului. Aceste calități sunt principale pe care le impunem în prezent la Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Ori cei care nu se subordonează acestor principii, de mult au trebuit să plece din funcție.


Moderatoarea: Cum controlați din interior ca să nu avem oameni care ajung la Inspectorat și fac lucruri care nu ar trebui să le fac un inspector?


Ion Bulmaga: În primul rând, avem serviciu securitate internă și anticorupție. Într-al doilea rând, eu, în calitate de conducător, port discuții cu diferite structuri, cu conducătorii altor structuri ale statului, ca să monitorizeze acțiunile inspectorilor, inclusiv ale mele. De asemenea, colegii de la Centrul Național Anticorupție periodic desfășoară diferite teste de integritate, prin care sunt supuși acestor teste toți inspectori și ulterior Centrul Anticorupție vine cu diferite recomandări, ori după caz atunci când unii inspectori cad acest test de integritate, ei nu se mai regăsesc în cadrul inspectoratului.


Moderatoarea: Cât de des se face acest test și dacă este public?


Ion Bulmaga: Public nu știu dacă este. Cel puțin aceste teste sunt aduse la cunoștința conducerii inspectoratului, dar cât de des acest lucru este secret, acest lucru nu-l cunoaște nici măcar șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului și acest lucru este absolut firesc, ca toți fără că acesta este cu funcție de conducere sau că este cu funcție de execuție toată lumea trebuie să treacă sau să fie supuși cel puțin acestor teste. Acest lucru ne ajută și pe noi ca să ca să filtrăm efectivul inspectorilor și ulterior în sistem să rămână cei mai buni, cei mai competenți, deoarece acest lucru duce nemărginit la îmbunătățirea prestării serviciilor către societate acest lucru duce îmbunătățirea încrederii societății în instituțiile din domeniul protecției mediului.


Așa că aceste teste sunt foarte bine venite și eu chiar le mulțumesc colegilor de la CNA pentru lucrul acesta absolut necesar.

Moderatoarea: Puteți să ne spuneți, iată cazul Ialoveni – avem un singur inspector.

Ion Bulmaga: -Doi.
Moderatoarea: -Doi, deja. Cum fac față asemenea raioane unde sunt doi inspectori?


Ion Bulmaga: Dacă ne referim la Ialovieni, acolo este o conlucrarea cu comisariatul de poliție, pe această cale mulțumesc domnului comisar Alexandr Boubatrîn. Avem dezvoltat un sistem al inspectorilorilor voluntari de mediu care se implică alături de inspectorii noștri. De fapt sunt două inspectoare. Acum urmează să mai angajăm încă o persoană. Acolo, de fapt, trebuie să fie cinci inspectori. Până la moment sunt doi. Problema cea mare cu care ne confruntăm este problema salarizării. Știu că domnul ministru sau conducerea Ministerului Mediului poartă discuții la nivel de guvern în vederea creșterii salariale.


În ce măsură le va reuși dar noi așteptăm cu nerăbdare, ca să vedem creștere salariale, fapt ce pe piața angajărilor oferta de a deveni inspector pentru protecție a mediului să devină mai atractivă.


În paralel noi deja am început câteva proiecte dintre care unul a fost dus la buns sfârșit de dotare a inspectoratului. Deci, în premieră am reușit să procurăm dintr-o dată 36 de automobile, 100 de laptopuri, clupe, dendrometre forestiere și multe, multe alte lucruri frumoase. Urmează să procurăm niște drone, urmează să procurăm bărci, ceea ce nu s-a reușit în anii precedenți. Deja dotarea aduce o dosă de atractivitate pentru a veni în rândul inspectorilor și prin intermediul campaniilor de informare în instituțiile de învățământ, mai ales atunci când petrecem diferite ore în universități, să le aducem ca informație studenților beneficiile de a deveni inspector de mediu.


Eu, de exemplu, țin minte în 2013 când eram la licență, când făceam facultatea de ecologie și protecție a mediului, când am văzut la 5 iunie, la ziua Mediului, efectivul inspectoratului în uniforme de paradă, eu atunci am spus că eu trebuie să ajung să activez în cadrul inspectoratului.


Moderatoarea: Asta câți ani în urmă?


Ion Bulmaga: 2013, 11 ani în urmă.


Moderatoarea: Și acesta a fost momentul care v-a motivat, da?


Ion Bulmaga: Da. Eu, când am început să studiez la Facultatea de Ecologie și Protecție a Mediului, mă vedeam un specialist undeva la un agent economic, un specialist pe domeniul protecției mediului. Mă gândeam că salariul este ok la privat, dar sincer ăsta a fost momentul 5 iunie 2013, când toți au venit îmbrăcați la costume de paradă, toți unul ca unul, drepti, falnici, frumoși, atunci am spus că nu, eu trebuie să ajung inspector.

Moderatoarea: Care a fost, totuși, regretul? Ați avut regrete ajungând inspector și chiar deja șef al Inspectoratului de Mediu? Care a fost regretul dumneavoastră până la urmă?


Ion Bulmaga: Regretul cel mai mare a fost în 2019, când a trebuit să plec peste hotare, deoarece înțelegeam perfect că activând la stat, nu poți să-ți permiți o locuință. Problema cea mare, evident, ca fiecare tânăr este să-și întemeiezi inițial o locuință, o familie și tot așa mai departe.


Atunci am plecat, chiar eu, deci cum să vă spun că am și emoții, mie în primul rând îmi place foarte mult ceea ce fac și activând și inspecturi și în prezent, chiar este o plăcere, dar cand esti nevoit sa lasi lucrurile care iti plac la nebunie unde pui suflet și sa pleci să lucrezi peste hotare mai ales în domeniul construcțiilor, desigur sufletul atunci când nu este acolo unde îți e gândul simți așa un gust amar. Și chiar fiind, activând în Germania, le mai arătam colegilor care lucram, diferite emisiuni televizate, unde participam când activam inspector.


Ei, bine, lor era de mirare cum adică tu mergi la televiziune și tu ai ajuns să lucrezi aici. Dar principalul din prima zi l-am spus, nu vă așteptați că eu o să stau aici pentru totdeauna. Că deja mi se propunea, hai ia-ți un credit, ia-ți o casă, rămâi aici că e ok, ai un salariu bun. Eu m-am întors din Germania de la un salariu de 3000 de euro. Bine, perioada în care m-am aflat acolo m-a ajutat mult deoarece am strâns un capital financiar și visul meu de a avea o locuință s-a îndeplinit. Eu revenind ulterior acolo unde mi-a fost sufletul în toți acei 2 ani de zile, având chiar și o coincidență frumoasă, la 4 noiembrie 2014 am fost numit prin ordinul Șefului Inspectoratului în funcție de Inspector Superior la Agenția Ecologică Chișinău, iar la 4 noiembrie 2021, deci la aceeași dată, am fost numit prin ordinul Ministrului Mediului, șef al Înspectoratului pentru Protecția Mediului.


Moderatoarea: Eu mă bucur foarte mult că oameni talentați ajung să conducă instituții de stat importamte. Eu vă doresc foarte multe realizări în continuare, mă bucur că ați dat curs invitației și am avut parte de o discuție constructivă și sinceră. Vă mai invit și la următoarele ediții.

Dragi spectatori, vă mulțumesc că ne-ați urmărit, vă invit și la următoarele ediții să ne urmăriți. Vă spun pe curând și la revedere!