Transformarea Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți într-o instituție româno-română, realizată în parteneriat cu universitățile din Iași, ar fi o inițiativă benefică pentru întreaga regiune. Un asemenea proiect ar aduce numeroase avantaje, de la consolidarea vocației europene a Republicii Moldova până la dezvoltarea locală și crearea de noi oportunități pentru studenți. Ideea unei universități comune la Bălți, cu participarea tuturor marilor centre universitare ieșene (profil umanist, tehnic, medical, economic etc.), se înscrie perfect în parcursul pro-european al statului Republica Moldova.
O astfel de universitate transfrontalieră ar reflecta în mod simbolic și practic orientarea fermă a R. Moldova spre Europa. Anterior, la Chișinău, rectorii universităților din România și Republica Moldova au semnat o rezoluție istorică de cooperare academică, evidențiind „un angajament ferm în sprijinul integrării R. Moldova în Uniunea Europeană și în structurile educaționale și de cercetare europene”. În spiritul acelei rezoluții, România și R. Moldova „își unesc eforturile pentru a construi punți solide între universitățile celor două state, oferindu-le studenților și cercetătorilor o platformă europeană de colaborare, inovație și mobilitate”. Transformarea universității din Bălți într-una moldo-română ar fi exact un asemenea pod, aliniat cu eforturile de aderare la UE și de integrare în Aria Europeană a Educației.
În plus, ar demonstra că R. Moldova își asumă pe deplin valorile educației europene moderne, calitate, cooperare și mobilitate academică, consolidându-și astfel statutul de stat cu vocație europeană.
Implicarea universităților ieșene de diferite profiluri în noua instituție ar asigura un transfer valoros de cunoștințe, experiență și bune practici. Deja există exemple de succes. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) are extensii la Bălți, unde studenții din R. Moldova urmează cursuri după aceleași planuri de învățământ și cu aceiași profesori ca la Iași. Absolvenții acestor programe primesc diplome emise de universitatea ieșeană, recunoscute internațional, fără ca studiile să implice cheltuielile costisitoare ale studiilor în România. Acest model poate fi extins și cu celelalte universități din Iași, creând la Bălți un consorțiu educațional cu specializări variate (de la inginerie la științe umaniste și medicină). Totodată, o astfel de structură comună ar facilita participarea la programe și finanțări europene. Prin unirea forțelor, noua instituție universitară ar putea accesa mai ușor proiecte Erasmus+, Horizon Europe sau alte inițiative UE dedicate învățământului superior și cercetării. Chiar rezoluția amintită prevede „susținerea participării universităților din Republica Moldova la programele europene dedicate învățământului superior” și încurajează cooptarea universităților din R. Moldova în alianțele universitare europene din care fac parte cele românești. Cu alte cuvinte, o universitate româno-română la Bălți ar fi o poartă deschisă spre spațiul academic european, atât pentru studenți, cât și pentru profesori, prin proiecte comune, schimburi și rețele de cercetare la nivel UE.
Un beneficiu concret al unei asemenea colaborări ar fi împărțirea responsabilităților financiare. Învățământul superior din R. Moldova se confruntă cu resurse limitate, însă o instituție cofinanțată de statul român și susținută prin fonduri europene ar diminua presiunea asupra bugetului național. Există deja precedente în acest sens. La extensia UAIC din Bălți, zeci de locuri la specializarea Fizică tehnologică au fost oferite cu bursă, subvenționate complet de Ministerul Educației și Cercetării din România. Asta înseamnă că statul român acoperă integral costurile studiilor respective, permițând tinerilor basarabeni să se formeze gratuit „la ei acasă”. De asemenea, Facultatea de Economie de la Iași a anunțat 110 locuri fără taxă la Bălți, tot cu sprijin financiar românesc. Prin astfel de investiții comune, bugetul Republicii Moldova este degrevat de cheltuieli considerabile, iar universitatea din Bălți capătă o stabilitate financiară sporită. În perspectivă, și contribuția UE ar putea fi atrasă, dat fiind caracterul transfrontalier și european al inițiativei. Fondurile economisite de autoritățile moldovene ar putea fi redirecționate către modernizarea infrastructurii universitare sau către alte domenii prioritare.
Un argument major în favoarea creării noii universității la Bălți este posibilitatea de a diminua exodul de studenți peste hotare. În fiecare an, mii de absolvenți de liceu din Republica Moldova aleg să studieze în străinătate, în principal în România. Potrivit datelor Eurostat, aproape 14.500 de studenți originari din R. Moldova învățau în 2023 la universități din Uniunea Europeană, iar România găzduia patru din cinci dintre acești studenți. Printr-o universitate la standarde europene în nordul țării, mai mulți tineri ar fi motivați să rămână acasă pentru studii. Ei ar putea obține „o diplomă din Uniunea Europeană” chiar la Bălți, echivalentă cu cea a unei universități de prestigiu din România, fără să-și părăsească familia și fără să suporte costurile vieții în altă țară. Impactul asupra familiilor ar fi și el pozitiv, părinții nu ar mai fi nevoiți să își trimită copiii departe, cu efort financiar considerabil, știind că aceștia pot primi la Bălți aceeași calitate a educației.
În plus, s-ar elimina obstacolele birocratice. „Absolvenții de liceu din Republica Moldova vor urma studiile în Bălți, astfel încât nu vor avea nici o problemă cu obținerea vizei sau a celorlalte formalități necesare studiilor în România”, sublinia un oficial de la UAIC. Așadar, tinerii nu ar mai fi descurajați de chestiuni administrative și s-ar putea concentra pe educație în propria lor țară, având totodată perspectiva ca diploma lor să fie recunoscută oriunde în UE. În viitor, acești absolvenți formați la standarde internaționale ar putea alege să-și construiască cariera acasă, contribuind la dezvoltarea R. Moldova, în loc să rămână peste hotare după finalizarea studiilor.
Extinderea și transformarea Universității din Bălți ar avea efecte pozitive dincolo de sfera educației, antrenând și economia locală. Un centru universitar mai mare înseamnă mai mulți studenți în oraș, iar prezența lor stimulează consumul și serviciile. Cererea de spații de cazare (cămine studențești sau chirii private) ar crește, la fel și cea pentru restaurante, cafenele, transport local sau activități de recreere. Numeroase afaceri locale, de la librării la furnizori de servicii IT, ar beneficia de pe urma comunității academice extinse. Experiența internațională arată că orașele universitare au o economie dinamică și inovatoare, alimentată de forța de muncă tânără și calificată. Chiar și la nivel național, oficialii observă că „creșterea numărului de studenți străini are un impact pozitiv atât asupra universităților, cât și asupra economiei țării”. Acest lucru este valabil și pentru studenții autohtoni. Mai mulți tineri care învață și apoi muncesc în Moldova înseamnă un aport sporit la PIB, la buget prin taxe și la dezvoltarea comunităților locale. În plus, colaborarea cu universitățile din Iași ar aduce la Bălți resurse tehnologice și de know-how. Deja prin parteneriatul cu UAIC, „facultatea noastră va transfera la sediul [Universității Alecu Russo] echipamente performante de laborator, pe care le vor putea folosi toți studenții moldoveni”, declara un profesor ieșean, citat de mass-media regională. Dotarea laboratoarelor și bibliotecilor la standarde occidentale va îmbunătăți actul educațional și va permite dezvoltarea de proiecte de cercetare locale, eventual în colaborare cu industria. Domenii precum IT, telecomunicații, inginerie, agricultură sau turism din zona de nord a R. Moldova ar putea crea parteneriate cu noua universitate pentru a valorifica expertiza acesteia. De exemplu, specializările precum Fizica tehnologică sau Economia Comerțului și Turismului, deja oferite la extensia UAIC, formează specialiști ce pot alimenta industria telecom și sectorul turistic local. Prin acest efect de antrenare, Bălțiul ar deveni nu doar un centru academic, ci și un catalizator pentru diverse industrii conexe, de la sectorul serviciilor până la cel al inovației și antreprenoriatului.
Posibilitățile unei universități româno-române la Bălți se extind și către atragerea de studenți din afara granițelor ambelor țări. R. Moldova deja începe să apară pe harta destinațiilor academice internaționale. „Universitățile din Republica Moldova devin tot mai atractive pentru studenții străini”, relata recent presa, menționând că în anul academic 2025-2026 numărul acestora a ajuns la 1.100, în creștere cu 376 față de anul precedent. Cei mai mulți tineri veniți de peste hotare aleg medicina, științele educației ori afaceri, atrași de condițiile moderne de instruire, de programele oferite și de recunoașterea internațională a diplomelor. Autoritățile de la Chișinău au investit în acest sens, traducând curricule și materiale didactice în engleză și obținând acreditări internaționale pentru programe de studiu, ceea ce a sporit popularitatea universităților moldovenești peste hotare. În acest context, o instituție academică la Bălți, susținută de prestigioase universități românești și oferind diplome valabile în toată Uniunea Europeană, are potențialul de a atrage studenți nu doar din România (cum deja se întâmplă în unele cazuri), ci și din țări învecinate sau mai îndepărtate. Tineri din Ucraina sau din alte zone ar putea fi interesați de programe de studiu în limba engleză sau română la Bălți, mai ales dacă acestea vin cu avantajul unei diplome europene la costuri de trai mai mici decât în Vest. Atragerea studenților străini ar aduce beneficii multiple, inclusiv venituri din taxele de școlarizare sau din cheltuielile de trai ale acestora, schimb intercultural pentru studenții locali, precum și creșterea reputației internaționale a universității.
Bălțiul s-ar putea transforma într-un centru academic regional, un hub al educației unde Estul și Vestul Europei se întâlnesc. Acest lucru ar fi în sine o măsură a deschiderii și vocației europene a R. Moldova, stat care dorește să devină membru al UE și care, iată, ar putea oferi educație de nivel european pe teritoriul său.
Demersul de a crea o universitate româno-română la Bălți are și o rezonanță istorică aparte. Nu trebuie uitat faptul că Bălțiul a jucat un rol de pionier în făurirea României Mari. La începutul lunii martie 1918, Zemstva (consiliul județean) din Bălți a fost prima autoritate locală din Basarabia care a votat, în unanimitate, Unirea cu Țara, anticipând astfel actul Sfatului Țării de la Chișinău din 27 martie 1918. La peste un secol distanță, municipiul Bălți ar putea din nou să fie în avangardă, de data aceasta pe tărâmul educației și integrării europene. Transformarea universității de aici într-o universitate transfrontalieră ar simboliza unitatea prin cunoaștere și ar reafirma legăturile profunde dintre cele două maluri ale Prutului. O instituție comună ar fi expresia concretă a faptului că România și Republica Moldova, împărtășind aceeași limbă, cultură și istorie, pot construi împreună un viitor european. Pentru Republica Moldova, ar fi o nouă dovadă a vocației sale europene și a deschiderii către reformă și colaborare. Iar pentru România, ar fi încă o modalitate de a sprijini direct parcursul european al vecinilor de peste Prut, investind în educație, domeniul-cheie al oricărei dezvoltări durabile.
Înființarea universității româno-române la Bălți reprezintă un obiectiv cu impact strategic. Studenții ar avea de câștigat prin acces la educație de calitate acasă, cadrele didactice ar beneficia de schimb academic și de proiecte comune, bugetul R. Moldova ar fi degrevat parțial, economia locală ar primi un impuls, iar țara per ansamblu ar mai face un pas vizibil spre familia europeană. Bălțiul, orașul unde s-a votat întâia oară Unirea în 1918, poate deveni locul unde se inaugurează simbolic unirea în educație, punând bazele unui model de succes al cooperării moldo-române cu vocație europeană. Acest model ar putea servi de exemplu și pentru alte inițiative și ar demonstra că integrarea europeană nu este un concept abstract, ci un proces viu, care aduce rezultate concrete în viața oamenilor.
Articolul <span class=”badge-status” style=”background: #ff1813;”>EDITORIAL </span> Bălțiul, între periferie și hub universitar regional. Educația transfrontalieră, un pariu realist pentru Republica Moldova apare prima dată în NordNews.