Reforma administrației publice locale a devenit, înainte de a fi prezentată integral, un subiect de confruntare politică directă. Partidul Mișcarea Alternativă Națională (MAN), condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban, acuză Guvernul că ar pregăti „lichidarea” a aproximativ 600 de primării și „distrugerea democrației locale”. Executivul respinge aceste afirmații și susține că procesul de amalgamare este voluntar, stimulat financiar și fundamentat pe analize de impact.
„Mâine, satul tău poate rămâne fără primărie”, a afirmat Ceban, invocând riscul îndepărtării serviciilor publice și lipsa unui document clar care să descrie reforma. El a vorbit despre „șantajarea primarilor” prin condiționări financiare și a propus organizarea unui referendum național.
Guvernul, prin secretarul general Alexei Buzu, califică aceste acuzații drept dezinformări. Potrivit acestuia, amalgamarea este un proces voluntar, încurajat prin stimulente financiare, iar reforma nu înseamnă o simplă redesenare a hărții, ci consolidarea capacității administrative și reducerea discrepanțelor regionale. Conceptul detaliat urmează să fie prezentat în martie 2026, iar pachetul legislativ în sesiunea de toamnă, înainte de alegerile locale din 2027.
Între aceste două poziții există un fapt structural: Republica Moldova rămâne una dintre țările cele mai fragmentate administrativ din Europa, cu aproape 900 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă. Fragmentarea înseamnă costuri administrative ridicate, capacitate redusă de planificare și dependență accentuată de transferurile de la bugetul central. În același timp, fiecare primărie reprezintă un centru de reprezentare locală, o identitate instituțională și un nod electoral.
Procesul actual reflectă această ambivalență. Peste 300 de primării sunt implicate în diferite etape ale amalgamării voluntare, dar doar două clustere au finalizat procedurile juridice. Pentru anul 2026 sunt prevăzute peste 173 de milioane de lei pentru susținerea procesului, dublu față de anul precedent. Ritmul este lent, iar stimulentele bugetare sugerează că fără intervenție financiară consolidarea nu se produce natural.
Acuzația opoziției se rezumă la faptul că reforma ar fi lipsită de bază documentară publică. Conceptul încă nu a fost prezentat. Până atunci, consultările și negocierile individuale cu primarii creează un spațiu de interpretare. Executivul vorbește despre voluntariat; criticii invocă presiuni indirecte prin mecanismele de finanțare. În lipsa unui document oficial detaliat, dezbaterea se sprijină mai mult pe declarații decât pe texte normative.
Dimensiunea politică este inevitabilă. Reducerea numărului de primării înseamnă reducerea numărului de funcții elective și reconfigurarea influenței partidelor în teritoriu. În apropierea ciclului electoral local din 2027, orice reformă administrativă capătă și o semnificație electorală. Consolidarea poate însemna eficiență bugetară dar poate însemna și pierdere de control politic pentru actorii care domină anumite regiuni.
O reformă de asemenea amploare nu poate fi legitimă doar prin argumente tehnice și nici blocată prin formule alarmiste. Ea are nevoie de trei elemente verificabile: criterii clare de amalgamare, simulări financiare comparabile și garanții explicite privind accesul la servicii publice pentru cetățeni. Fără aceste elemente, suspiciunea va continua să substituie analiza.
Republica Moldova nu poate ignora realitatea fragmentării administrative. În același timp, nu poate trata reorganizarea teritorială ca pe un exercițiu exclusiv contabil. Între eficiență și reprezentare există un echilibru care trebuie demonstrat. Până la publicarea conceptului oficial și a pachetului legislativ, disputa rămâne una politică. Calitatea reformei va fi măsurată nu prin numărul de primării comasate, ci prin capacitatea noilor structuri de a livra cetățenilor servicii mai rapide, mai stabile și mai previzibile decât cele pe care le înlocuiesc.
Articolul <span class=”badge-status” style=”background: #ff1813;”>EDITORIAL </span> Vitalie Cazacu | „Țara mea, Moldovă mamă …” cu sate pustii și multe primării apare prima dată în NordNews.
