Agentul moscovit și românofob Ion Ceban, declarat indezirabil în întreg Spațiul Schengen, încearcă să stoarcă România de cât mai mulți bani, cu toate că afirmă, senin, printre alte declarații propagandistice și antiromânești, că Unirea Republicii Moldova cu România ar fi un proiect distructiv.
Atât de interesat este de avantajele oferite de statul român, deși atacă frecvent românismul și curentul unionist, încât familia sa a beneficiat inclusiv de alocații pentru copii plătite de România, transmite Podul.ro.
Potrivit declarației sale de avere pentru anul 2025, familia Ceban a încasat 12.858 de lei românești reprezentând alocații pentru copii.
Însă, aici apare întrebarea care stă la baza investigației noastre: cum a ajuns familia lui Ion Ceban să beneficieze de aceste alocații și care este traseul administrativ ce facilitează aceste câștiguri? Mai ales că vorbim despre un politician care și-a construit ani întregi imaginea publică atacând unionismul și apropierea Republicii Moldova de România.
Cu toate acestea, ani la rând, Ion Ceban s-a bucurat de o relație privilegiată cu lideri ai Partidului Social Democrat din România.
În perioada în care nu avea interdicție de intrare în România și în Spațiul Schengen, Ceban s-a întâlnit în repetate rânduri cu Marcel Ciolacu, pe atunci prim-ministru și președinte al PSD.
Și a fost vorba despre o relaționare politică solidă. De pildă, pe 11 iunie 2024, Ion Ceban anunța public că partidul său, MAN, a făcut campanie electorală pentru „partenerii săi din România”: PSD.
Conexiunea dintre PSD Iași și Ion Ceban
Iar în timp ce urmăream traseul administrativ al alocațiilor, documentarea noastră ne-a condus tot către PSD, dar filiala din Iași. Mai exact, către o adresă din municipiul Iași unde figurează și Tatiana Ceban, soția primarului Chișinăului. Adresa este asociată familiei Sauciuc.
Ne referim la Claudiu Narcis Sauciuc, membru atât în PSD, cât și în două Consilii de Administrație ale unor societăți aflate în subordinea Primăriei Iași. Împreună cu soția sa, Doina Sauciuc, deține Centrul Medical „Sfântul Nicolae”, situat pe strada Iarmaroc nr. 21.
Potrivit informațiilor obținute în timpul documentării, la aceeași adresă figurează și Tatiana Ceban.
Am decis să verificăm informația la fața locului.
Ajunși la clinică, primele persoane cu care am discutat au fost angajatele de la recepție.
Acestea ne-au spus că nu au auzit niciodată despre Tatiana Ceban și sugerau că am ajuns la adresa greșită. Mai mult, au negat existența unor apartamente în incinta clădirii.
Astfel a decurs dialogul:
Reporter 1: Bună ziua! Aici este Strada Iarmaroc nr. 21?
Recepționeră: Da, în acte da.
Reporter 1: O putem găsi pe doamna Tatiana Ceban?
Recepționeră: Nu, nu-i aici.
Reporter 1: Are domiciliul aici.
Recepționeră: Aici e Centrul Medical Sfântul Nicolae. Iarmaroc 21 e străduța care… Deci la noi intrarea ar trebui să fie prin grădină, știți?
Reporter 1: Deci e o altă adresă la care stă doamna Tatiana Ceban?
Recepționeră: Cred că trebuie să mergeți pe strada care e paralelă, și acolo… Că noi ar trebui să avem intrare pe partea cealaltă.
Reporter 1: Noi o căutăm pe Tatiana Ceban, care are domiciliul pe Strada Iarmaroc nr. 21. Există două numere 21?
Recepționeră: Cred că da, nu știu să vă zic, dar poarta ar trebui să fie prin grădină.
Reporter 1: O cunoașteți pe doamna Tatiana Ceban?
Recepționeră: Nu știu, nu știu…
Reporter 1: Deci nu știți cum are domiciliul aici.
Recepționeră: Nu știu, dar eu încerc să vă zic că Iarmaroc e străduța care-i paralelă. Aici e intrarea pe…
Reporter 1: Noi nu vorbim despre intrare, vorbim despre adresă. Clinica are adresa Iarmaroc 21.
Recepționeră: Da, are.
Reporter 1: Și o căutăm pe doamna Tatiana Ceban.
Recepționeră: Păi de asta v-am zis, că s-ar putea la casa aia de acolo să fie, care e cumva așa…
Reporter 1: Vom merge și acolo. Așadar, dumneavoastră ziceți că nu ați auzit niciodată despre doamna Tatiana Ceban.
Recepționeră: Nu, nu am auzit. Dacă vreți, chem administratorul.
Reporter 1: Aveți spații de cazare aici?
Recepționeră: Nu. E Centrul Medical Sfântul Nicolae.
Reporter 1: O puteți chema pe doamna administrator?
Însă, discuția avea să ia o turnură complet diferită după apariția administratoarei clinicii, Doina Sauciuc.
Reporter 1: O căutăm pe doamna Tatiana Ceban, care are domiciliul aici.
Sauciuc: Aaa, Tatiana Ceban care are domiciliul aici. Nu este în acest moment. Nu este astăzi.
Reporter 1: Păi și unde locuiește aici?
Sauciuc: Sus, la etaj.
Reporter 1: Este un apartament sus?
Sauciuc: Da.
Reporter 1: Doamna mi-a zis că nu știe dacă sunt apartamente aici.
Reporter 2: Doamna Tatiana Ceban, care e soția primarului general de la Chișinău. Noi despre ea vorbim. Ea locuiește aici, nu locuiește la Chișinău?
Sauciuc: Înregistrați în acest moment? Aveți acordul cuiva să înregistrați? Este un spațiu medical. Ca orice spațiu medical, în mod normal, orice informație este cu un acord.
Reporter 1: Deci doamna a fost luată în spațiu de dumneavoastră? Dumneavoastră sunteți administratorul clinicii?
Sauciuc: Da.
Reporter 1: Doamna Ceban vă este prietenă de familie?
Sauciuc: În acest moment nu vă pot răspunde la această întrebare.
Reporter 1: Și aveți apartamente sus. Doamna locuiește aici? Voiam să vedem doar dacă locuiește aici doamna Ceban.
Sauciuc: În acest moment nu locuiește aici.
Reporter 1: A locuit?
Sauciuc: A locuit demult.
Reporter 1: Acum 3 ani?
Sauciuc: 2 ani.
Reporter 1: Și a rămas cu domiciliul înregistrat aici.
Reporter 2: Dar ea a declarat că din această adresă primește niște bani, respectiv în 2025. A locuit aici, nu?
Sauciuc: Îmi cer scuze, am zis că vă dau informațiile, dar nu în acest moment.
În doar câteva zeci de secunde, administratora clinicii confirmă mai multe aspecte importante.
Confirmă că o cunoaște pe Tatiana Ceban.
Confirmă că aceasta a figurat la respectiva adresă.
Și confirmă existența unui apartament la etaj, chestiune negată de o doamnă de la recepție.
Pe de altă parte, după aceste răspunsuri, administratora refuză să continue dialogul și evită întrebările privind relația dintre familia Ceban și familia ei.
Aceasta este prima confirmare obținută direct, pe cameră, referitoare la legătura dintre familia primarului Chișinăului și această adresă din Iași.
Iar în măsura în care domiciliul declarat nu reflectă situația reală, utilizarea acestuia pentru obținerea unor drepturi bănești din partea statului român intră în sfera penalului.
„Clădirea hibrid” a soților Sauciuc
Verificările noastre nu s-au oprit aici. Regimul hibrid de tip „clinică-locuință” al acestei clădiri ne-a atras imediat atenția. Și nu întâmplător.
În iulie 2021, publicația ReporterIS dezvăluia că imobilul în care funcționează Centrul Medical „Sfântul Nicolae” fusese declarat drept locuință, deși în interior funcționa o clinică medicală.
Potrivit investigației, această situație a generat litigii cu autoritățile fiscale și plata retroactivă a unor impozite de peste 91.000 de lei pentru perioada 2016-2019, după ce proprietarii nu declaraseră utilizarea comercială a imobilului.
Pentru noi, acest context este relevant deoarece arată că aceeași adresă care apare în documentarea noastră a mai făcut obiectul unor controverse publice în legătură cu modul în care era utilizată din punct de vedere administrativ și fiscal.
Impactul social negativ al pionilor Rusiei care profită de cetățenia română
Și revenind la Ion Ceban, scopul acestui material este și acela de a combate una dintre cele mai întâlnite prejudecăți privind românii din Republica Moldova și anume că ar căuta doar să obțină avantaje de pe urma statului român.
Realitatea este cu totul alta.
Majoritatea cetățenilor Republicii Moldova care au și cetățenie română contribuie la consolidarea relației dintre cele două state și aduc plusvaloare.
Problema nu sunt oamenii obișnuiți.
Problema apare atunci când lideri politici folosesc avantajele oferite de România, în timp ce promovează mesaje ostile României și chiar compatibile cu interesele Kremlinului.
Ion Ceban reprezintă unul dintre cele mai cunoscute exemple.
Merită amintit că, în 2014, acesta s-a numărat printre promotorii referendumului ilegal organizat în Găgăuzia în favoarea Uniunii Vamale conduse de Rusia.
În același an, a participat la un protest organizat la Bruxelles împotriva apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană, susținând că Uniunea Vamală e singura soluție.
Ulterior, și-a schimbat discursul politic și a început să se prezinte drept un politician pro-european.
În această nouă ipostază, a fost primit de numeroși oficiali români, în pofida avertismentelor formulate de experți în legătură cu trecutul său rusesc.
Ion Ceban nu este însă singurul exemplu.
Alexandr Stoianoglo, fost candidat la Președinția Republicii Moldova din partea pro-rușilor, dar totodată cetățean român, a susținut în timpul campaniei electorale că România nu ar fi realizat proiecte importante care să apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană. Maia Sandu a calificat atunci afirmația drept o ofensă la adresa României și a enumerat investițiile consistente realizate de București în Republica Moldova.
Concluzii
În încheiere, povestea alocațiilor încasate de familia lui Ion Ceban nu este doar o chestiune birocratică.
Ea ridică întrebări despre relații politice, despre mecanisme administrative și despre contradicția dintre discursul public și beneficiile private. În mod particular, este vorba despre ipocrizia pro-rusului Ion Ceban.
În timp ce milioane de români de pe ambele maluri ale Prutului încearcă să construiască o relație bazată pe încredere și solidaritate, există politicieni care folosesc România atunci când au nevoie de avantajele pe care aceasta le oferă și o atacă atunci când consideră că acest lucru le aduce beneficii politice.
Articolul <span class=”badge-status” style=”background: #ff1813;”>VIDEO</span> DOVADA. Manevra infracțională prin care primarul rusofil Ivan Ceban obține alocații din România pentru copiii săi. Asta deși e interzis în dreapta Prutului pe motiv de FSB-ism! apare prima dată în NordNews.