În Grinăuți, o anexă de cel mult 15 metri pătrați a ajuns să măsoare dimensiunea statului. Lângă altarul bisericii „Nașterea Maicii Domnului” se construiește, de la sfârșitul lunii iulie 2026, o încăpere auxiliară inițiată de reprezentanții Mitropoliei ruse a Chișinăului și a Întregii Moldovi, deși litigiul pentru lăcaș este încă pe masa judecătorilor. Preotul Constantin Turtureanu contestă legalitatea și siguranța lucrărilor, avocata celeilalte părți susține că nu este necesară autorizație, iar primăria nu a oferit un răspuns clar presei.
Nu există, din informațiile publice, o dovadă clară a originii acestui ordin de ridicare a anexei. Ar fi la fel de greșit să reducem cazul la o ceartă despre câțiva metri de beton. Grinăuți este locul în care jurisdicția religioasă, identitatea, propaganda și forța s-au suprapus, iar instituțiile Republicii Moldova au rămas, prea des, spectatoare.
Prin „teroarea Sfintei Rusii” vorbim despre un regim de intimidare, inclusiv agresiuni, insulte, scuipări, amenințări, blocarea accesului și transformarea adversarului religios într-un dușman al satului. Când asemenea practici continuă timp de un an, problema nu mai este doar bisericească. Este un eșec al statului de drept.
La 15 iulie 2025, conflictul a depășit orice limită acceptabilă. Potrivit Procuraturii Generale, șase persoane au încercat să-i scoată forțat din biserică pe preot, pe soția sa și pe fiul lor minor. Clericul a fost tras de păr și de barbă, copilul a suferit o leziune la umăr, iar mama acestuia a fost maltratată. Dosarul pentru huliganism a fost trimis în instanță în noiembrie 2025, inculpații beneficiind, firește, de prezumția de nevinovăție.
Există o dispută reală în comunitate. Dar nicio majoritate, reală sau pretinsă, nu dobândește prin vot dreptul de a sparge uși, de a brusca un preot ori de a răni un copil.
Imaginile și relatările din presă au arătat polițiști prezenți în timpul agresiunii, fără o intervenție capabilă să oprească violența. Ulterior, șeful Inspectoratului General al Poliției a spus că modul de acțiune al polițiștilor urma să fie verificat disciplinar. Procurorii au lucrat și au trimis cauza în judecată, ceea ce trebuie recunoscut. Totuși, reacția penală ulterioară nu șterge eșecul protecției imediate. Statul nu este evaluat numai după dosarele pe care le deschide, ci și după răul pe care îl împiedică.
Mitropolia rusă a Moldovei afirmă chiar pe pagina sa oficială că este supusă canonic jurisdicției Patriarhiei Ortodoxe Ruse, deși este independentă în treburile interne. Nici legătura instituțională și mediul ideologic nu pot fi ignorate.
În 2024, Consiliul Mondial al Poporului Rus, structură aflată sub egida Patriarhiei Moscovei, a definit invazia împotriva Ucrainei drept război sfânt. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a constatat că ierarhia Patriarhiei Moscovei promovează ideologia lumii ruse și a cerut statelor să trateze Biserica Ortodoxă Rusă ca instrument de influență și propagandă al Kremlinului.
La Grinăuți, conflictul a fost repede convertit în capital politic. Mass-media a documentat amplificarea apelurilor locale pe platformele Victoriei Furtună, prezența președintelui raionului Rîșcani la confruntări și folosirea unor narațiuni despre un alt Dumnezeu, identitatea moldovenească amenințată și Europa care ar distruge familia. Furtună a negat o implicare directă, dar a afirmat public că apără biserica ortodoxă canonică. Ele arată însă cât de ușor o dispută parohială poate fi ocupată politic de rețele și mesaje compatibile cu propaganda rusă.
Statul nu trebuie să hotărască unde se află adevărul teologic și nici să aleagă între București și Moscova în locul credincioșilor. Dar trebuie să decidă rapid și limpede asupra ordinii publice, legalității construcțiilor, protecției minorilor, accesului presei și respectării procedurilor patrimoniale.
În august 2026, în timp ce procesul continuă, o parte ridică o anexă lângă altar, iar cealaltă avertizează că lucrarea ar putea afecta structura bisericii. Avocata Mitropoliei Moldovei invocă excepția pentru construcțiile mici. Primăria nu lămurește oficial situația, motivând absența primăriței din motive medicale. Dar concediul unui ales local nu poate suspenda administrația publică. O primărie este o instituție publică, nu o singură persoană.
Era necesară o inspecție tehnică, o poziție scrisă privind actele permisive și, dacă siguranța ori legalitatea nu puteau fi stabilite imediat, oprirea temporară a lucrărilor. Interpretarea avocatului uneia dintre părți nu poate ține locul deciziei autorității competente. Totodată, familia Turtureanu, care afirmă că insultele și intimidările continuă, trebuia să beneficieze de o evaluare reală a riscului și de protecție, nu doar de recomandarea de a evita provocările.
Guvernarea vorbește frecvent despre reziliență, război hibrid și apărarea democrației. Aceste concepte devin însă goale dacă statul dispare tocmai în satul în care propaganda se transformă în presiune socială, iar presiunea în violență.
La Grinăuți sunt necesare câteva acțiuni simple, inclusiv verificarea tehnică și juridică imediată a anexei, publicarea concluziilor anchetei disciplinare privind polițiștii, asigurarea ordinii fără favorizarea vreunei jurisdicții, clarificarea transparentă a proprietății și a reprezentării comunității religioase, examinarea cu celeritate a litigiului, monitorizarea implicării politice și a eventualelor rețele de finanțare sau mobilizare.
Biserica ori altarul nu trebuie transformată în cazarmă identitară, iar credința nu poate deveni licență pentru agresiune. Neutralitatea statului în materie religioasă înseamnă protejarea tuturor credincioșilor prin aceeași lege, nu retragerea poliției și a administrației în fața sutanei.
„Sfânta Rusie” continuă să aibă putere în inima Basarabiei nu pentru că ar fi invincibilă, ci pentru că statul Republica Moldova se dovedește ezitant acolo unde ar trebui să fie ferm. Anexa de la Grinăuți nu este doar o construcție. Este un precedent turnat în beton. Dacă autoritățile permit ca forța, intimidarea și tăcerea administrativă să decidă înaintea instanței, atunci lângă altar nu se mai construiește o cameră pentru încălzire, ci încă un zid al impunității.
Articolul <span class=”badge-status” style=”background: #ff1813;”>EDITORIAL</span> Mihai Isac // Teroarea Sfintei Rusii în inima Basarabiei. Grinăuți, satul unde autoritatea statului R. Moldova s-a oprit la poarta bisericii apare prima dată în NordNews.