Comisia Europeană pregătește o reformă amplă a procesului de extindere a Uniunii Europene, care ar putea schimba modul în care statele candidate se apropie de blocul comunitar. Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, a prezentat marți, la Zagreb, principalele direcții ale viitoarei politici, vorbind despre integrare treptată, criterii mai stricte pentru statele candidate și reformarea modului de funcționare a UE.
„Lumea s-a schimbat. Iar extinderea trebuie să se schimbe odată cu ea”, a declarat Marta Kos în cadrul Conferinței ambasadorilor croați.
Comisarul european consideră că UE se află într-un nou „moment Helsinki”, făcând referire la reuniunea liderilor europeni desfășurată în capitala Finlandei, care a contribuit la pregătirea extinderii masive a Uniunii după încheierea Războiului Rece. În urma acelui proces, zece state au aderat la UE.
Potrivit lui Kos, contextul actual este favorabil relansării procesului de extindere. Ea a menționat progresele rapide ale Muntenegrului, care este în prezent principalul candidat la aderare, avansul Albaniei în domeniul statului de drept, progresele tehnice înregistrate de Ucraina și Republica Moldova, precum și votul din Islanda pentru reluarea procesului de aderare.
„Comisia își va prezenta ideile privind modul în care Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pe măsură ce țările candidate se apropie de finalul negocierilor de aderare”, a declarat Kos.
Potrivit acesteia, discuțiile ar trebui să se concentreze pe patru direcții principale.
Reforme interne fără modificarea tratatelor
Prima direcție vizează reformarea modului în care funcționează instituțiile europene. Marta Kos susține că o Uniune Europeană cu peste 30 de state membre va avea nevoie de mecanisme mai eficiente pentru a putea lua decizii rapid, inclusiv în situații de criză.
Comisarul european consideră că anumite modificări ale procesului decizional și ale structurilor instituționale ar putea fi făcute fără revizuirea tratatelor europene, procedură care ar necesita negocieri îndelungate și ratificarea de către statele membre.
„Ar trebui să folosim acest lucru pentru a face procesul decizional mai simplu și mai flexibil. Asta ar putea însemna și reducerea numărului de domenii în care un singur stat membru îi poate bloca pe toți ceilalți”, a spus Kos.
Ea a menționat și posibilitatea extinderii cooperării consolidate, mecanism prin care un grup de state membre poate avansa într-un anumit domeniu chiar dacă celelalte țări nu sunt pregătite să participe. Acest mecanism a fost utilizat, printre altele, în dezvoltarea spațiului Schengen și a monedei euro.
Garanții mai stricte pentru democrație și statul de drept
A doua direcție se referă la consolidarea mecanismelor prin care UE poate preveni regresul democratic după aderarea unui stat.
Marta Kos a avertizat că Uniunea trebuie să evite situațiile în care un nou membru renunță, după aderare, la standardele privind democrația, statul de drept și valorile fundamentale ale UE.
„Trebuie să facem un pas mai departe. Trebuie să ne asigurăm că nu lăsăm să intre cai troieni. Nici astăzi, nici peste 10 sau 20 de ani”, a declarat comisarul european.
Propunerea este însă una sensibilă, deoarece ar putea ridica problema tratamentului diferit al statelor membre și riscul apariției unor „membri de rangul doi”.
Kos susține că experiența ultimilor ani arată necesitatea unor garanții mai puternice, care să permită UE să prevină și, dacă este necesar, să corecteze încălcările principiilor și valorilor europene.
Ambasadorul Muntenegrului la UE, Petar Marković, a declarat anterior pentru Euronews că țara sa ar susține astfel de mecanisme dacă acestea ar fi bazate pe criterii obiective și aplicate de la caz la caz.
Integrarea treptată, înainte de aderarea deplină
A treia direcție este revizuirea metodologiei de extindere. Mai multe state membre, inclusiv Franța și Germania, au propus ca țările candidate să poată beneficia mai devreme de anumite avantaje ale integrării europene, fără să aștepte finalizarea întregului proces de aderare.
Marta Kos susține că UE trebuie să renunțe la logica „totul sau nimic” și să introducă forme mai ambițioase de integrare graduală.
Procesul de aderare poate dura ani sau chiar decenii, iar această perioadă de incertitudine poate fi exploatată de adversarii UE pentru a exercita presiuni politice asupra statelor candidate.
„Trebuie, prin urmare, să ne îndepărtăm de logica «totul sau nimic» în procesul de extindere. Avem nevoie de o abordare mai structurată pentru a reduce timpul pe care nu îl mai avem”, a spus Kos.
În prezent, țările candidate pot deja beneficia de unele forme de integrare, precum conectarea la rețelele energetice europene sau aderarea la SEPA, zona unică de plăți în euro. Potrivit comisarului european, aceste măsuri sunt importante, dar nu suficiente.
Necesitatea unei noi abordări a devenit și mai evidentă odată cu lansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei. În eventualitatea unui acord de pace cu Rusia, statele UE analizează inclusiv modul în care integrarea europeană și eventualele garanții de securitate ar putea contribui la ancorarea Ucrainei în spațiul european.
Măsuri tranzitorii și protejarea intereselor UE
A patra direcție vizează perioada de tranziție și impactul aderării unor noi state asupra membrilor actuali ai Uniunii.
Bruxellesul trebuie să evalueze modul în care noii membri vor influența politicile și bugetul UE și să introducă măsuri care să permită o integrare fără șocuri majore.
„Avem experiență cu măsuri tranzitorii de amploare pentru a ne asigura că integrarea noilor membri se desfășoară fără probleme. Și trebuie să ne asigurăm că bugetul UE poate continua să finanțeze prioritățile noastre”, a declarat Kos.
Finanțarea viitorilor membri este deja una dintre temele sensibile în negocierile privind următorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene. Aderarea unor state precum Muntenegru, Republica Moldova și Ucraina ar putea avea implicații semnificative asupra modului în care sunt distribuite fondurile europene.
Comisia Europeană urmează să prezinte propunerile privind reforma procesului de extindere înaintea discuțiilor dintre liderii UE programate pentru luna octombrie. Miza este crearea unui mecanism prin care Uniunea să poată primi noi membri, menținând în același timp capacitatea de decizie, standardele democratice și stabilitatea financiară a blocului comunitar.
Articolul Marta Kos propune o nouă cale pentru extinderea UE: integrare treptată, reforme interne și garanții democratice apare prima dată în NordNews.