Un program care își propune să pregătească proiecte comune România–Republica Moldova și să atragă investiții europene de până la un miliard de euro este promovat de o organizație privată din Republica Moldova, fondată de un cetățean român. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale de la Chișinău nu îi recunoaște însă un rol de coordonare și avertizează că inițiativa riscă să se suprapună peste atribuțiile instituțiilor statului, citat de tvrmoldova.md.
Organizația susține că programul este în continuare în dezvoltare, însă nu a prezentat un mandat oficial din partea autorităților de la Chișinău sau București. Nu este clar nici pe baza căror surse a fost estimat volumul de până la un miliard de euro pentru investiții.
În iunie 2026, Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR) a transmis Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale o propunere privind crearea unui „Program de Interconectare Sustenabilă România–Moldova”.
Răspunsul ministerului a fost unul categoric. Instituția a precizat că o entitate privată nu poate prelua atribuții care se suprapun sau substituie deciziile autorităților publice și a anunțat că nu susține programul în forma propusă.
Și Ministerul Afacerilor Externe a transmis că stabilirea domeniilor de intervenție și evaluarea costurilor proiectelor de acest tip țin de competența autorităților.
CAPDR susține că are un rol tehnic
În pofida poziției Ministerului Infrastructurii, CAPDR afirmă că lucrează în continuare la dezvoltarea programului pentru perioada 2028–2034. Organizația susține că rolul său este unul tehnic și că acesta rezultă dintr-o platformă creată în cadrul unei colaborări cu Agenția de Dezvoltare Regională municipiul Chișinău.
Președintele CAPDR, Ion Ștefanovici, nu a prezentat însă o confirmare oficială prin care organizația să fi fost desemnată coordonator tehnic al unui program bilateral.
„Momentan, noi avem o platformă care a rezultat tehnic și bugetar dintr-un proiect comun între CAPDR și ADR Chișinău. Și atunci calitatea noastră, prin platforma aceasta, este de mijlocire efectivă a programului, tehnic vorbind”, a declarat Ion Ștefanovici.
Întrebat dacă organizația are confirmarea oficială a autorităților de la Chișinău pentru acest rol, Ștefanovici a invocat participarea unor oficiali din România și Republica Moldova la un forum organizat de CAPDR.
„Eu le consider confirmări informale ale statelor noastre care nu girează în alb. Pentru că nu au cum să o facă”, a spus acesta.
Autoritățile spun că rolul ONG-ului este unul de consultanță
Reprezentanții Agenției de Dezvoltare Regională municipiul Chișinău, instituție subordonată Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și care colaborează cu CAPDR, descriu rolul organizației diferit.
Directorul ADR Chișinău, Sergiu Brînză, spune că ONG-ul poate oferi consultanță primăriilor pentru pregătirea proiectelor și atragerea finanțărilor, dar nu poate avea un rol la nivel guvernamental.
„Ăsta este un ONG, o organizație care dorește să-și capaciteze… cumva, să ajute primăriile, dar nu poate fi ridicat la nivel guvernamental”, a declarat Sergiu Brînză.
Potrivit acestuia, consultanța oferită de organizații private poate fi inclusă în anumite proiecte finanțate de Uniunea Europeană, astfel încât costurile să fie acoperite din bugetul proiectului și nu din bugetele locale.
Și directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est din România, Vasile Asandei, consideră că eventualele relații instituționale în domeniul dezvoltării regionale trebuie gestionate prin instituțiile publice competente.
„Evident că dacă se pune problema unei colaborări instituționale și în spiritul dezvoltării acestei componente regionale din Republica Moldova, această relație trebuie să fie cu ADR-urile”, a declarat Vasile Asandei.
De unde vine cifra de un miliard de euro?
Un alt element neclar este valoarea investițiilor anunțate de CAPDR. Organizația vorbește despre un volum potențial de până la un miliard de euro pentru proiecte comune România–Republica Moldova.
ADR Chișinău susține însă că această cifră nu este una stabilită la nivel guvernamental.
„Mai multă lume m-a întrebat de unde domnul Ștefanovici a luat cifra asta? El… probabil că este la nivel de intuiție a lui, pentru că nu am auzit-o la nivel guvernamental nicăieri”, a declarat Sergiu Brînză.
Astfel, în răspunsurile oferite autorităților și în declarațiile publice consultate nu este indicată o decizie guvernamentală sau un document oficial care să confirme existența unui buget de un miliard de euro pentru programul propus de CAPDR.
Ce statut are programul?
CAPDR abordează în activitatea sa publică și alte teme, inclusiv cooperarea internațională și dialogul cu China. Organizația s-a implicat, de asemenea, în pregătirea unei delegații medicale din România și Republica Moldova pentru participarea la o reuniune în China.
În cazul programului de interconectare România–Republica Moldova rămâne însă deschisă problema statutului și a mandatului organizației.
Republica Moldova dispune deja de instituții publice, agenții de dezvoltare regională și mecanisme de cooperare bilaterală prin care sunt pregătite și implementate proiecte de dezvoltare și infrastructură.
Printre documentele strategice relevante se numără Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” și Programul Național de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025–2029.
Din răspunsurile obținute de TVR MOLDOVA și prezentate în acest caz nu rezultă existența unui mandat oficial prin care CAPDR să fi fost desemnat coordonator tehnic al unui program bilateral România–Republica Moldova.
Deocamdată, organizația susține că programul continuă să fie elaborat, în timp ce autoritățile de la Chișinău nu îl susțin în forma propusă.
Articolul Un ONG propune un program România–Moldova de până la un miliard de euro. Autoritățile nu-i recunosc mandatul apare prima dată în NordNews.