O simplă scanare a fundului de ochi ar putea oferi, în viitor, informații despre modul în care îmbătrânește organismul. La această concluzie au ajuns cercetătorii de la Universitatea Națională din Seul, care au analizat aproape 30.000 de imagini ale retinei provenite de la peste 7.500 de persoane.
Studiul, publicat în revista GeroScience, analizează posibilitatea folosirii imaginilor retiniene pentru estimarea vârstei unei persoane și pentru identificarea unor diferențe asociate procesului de îmbătrânire biologică, transmite digi24.ro.
Spre deosebire de vârsta cronologică, stabilită în funcție de data nașterii, vârsta biologică încearcă să arate cât de mult este afectat organismul de procesul de îmbătrânire. Aceasta poate varia considerabil între persoane de aceeași vârstă, în funcție de factori genetici, stil de viață și starea de sănătate.
Ce poate „spune” retina despre organism
Cercetătorii s-au concentrat asupra metodei numite RAG – Retinal Age Gap, adică diferența dintre vârsta estimată pe baza retinei și vârsta cronologică.
Metoda folosește modele de inteligență artificială antrenate cu numeroase imagini ale retinei. Oamenii de știință sunt interesați de această zonă a ochiului deoarece retina este o extensie a sistemului nervos și conține o rețea de vase de sânge care poate reflecta anumite modificări din organism.
Pentru noul studiu, echipa de cercetători a folosit 29.530 de scanări retiniene de la 7.535 de participanți. Modelul a fost ulterior testat pe alte 14.832 de imagini provenite de la 7.416 persoane.
Rezultatele au arătat că sistemul putea estima vârsta cronologică cu o eroare medie de aproximativ 2,5-2,7 ani.
Cercetătorii au analizat însă nu doar precizia algoritmului, ci și dacă diferența dintre vârsta estimată a retinei și vârsta reală era asociată cu anumite probleme de sănătate sau obiceiuri.
Diabetul, fumatul și cataracta, printre factorii asociați
O valoare mai mare a RAG a fost asociată cu mai multe afecțiuni și factori legați de stilul de viață.
În cazul persoanelor cu diabet, diferența asociată a fost de aproximativ 2,52 ani. Pentru fumătorii actuali, asocierea a fost de aproximativ 0,5 ani, iar pentru foștii fumători, de circa 0,46 ani.
Degenerescența maculară a fost asociată cu o diferență de aproximativ 0,6 ani, în timp ce în cazul cataractei diferența a fost de aproximativ 1,86 ani.
Cercetătorii subliniază însă că aceste valori nu trebuie interpretate ca o măsurare directă a vârstei biologice. De exemplu, cataracta poate face ca imaginile retinei să fie mai neclare, iar acest lucru poate influența rezultatul algoritmului.
Prin urmare, faptul că modelul estimează o retină ca fiind „mai în vârstă” nu înseamnă automat că organismul persoanei respective a îmbătrânit cu același număr de ani.
Metoda nu poate fi folosită încă pentru evaluarea individuală
Una dintre limitele importante ale cercetării este că metoda RAG nu a fost comparată direct cu alți biomarkeri consacrați ai îmbătrânirii biologice.
Autorii studiului consideră că imaginile retinei conțin informații relevante despre vârstă, sănătatea oculară și anumite caracteristici ale stării generale de sănătate. Totuși, rezultatele actuale nu demonstrează că RAG reprezintă o măsură definitivă a vârstei biologice.
„RAG, o valoare reziduală de predicție a vârstei derivată din imagistică, este, prin urmare, asociată cu stilul de viață, starea de sănătate sistemică și cea oculară”, notează cercetătorii.
O altă direcție analizată a fost influența sexului asupra rezultatelor. Cercetătorii au folosit o metodă de „învățare multitasking”, prin care modelul estimează simultan vârsta și sexul, pentru a ține cont de diferențele dintre bărbați și femei și pentru a reduce anumite surse de eroare.
Scanarea retinei ar putea avea și alte utilizări
Oamenii de știință consideră că tehnologia ar putea avea, în viitor, aplicații care depășesc simpla estimare a vârstei.
În clinicile oftalmologice, unde examinarea fundului de ochi este deja utilizată, analiza RAG ar putea contribui la identificarea persoanelor care necesită investigații medicale suplimentare.
„În clinicile de oftalmologie unde se efectuează în mod curent imagistica fundului de ochi, RAG poate ajuta la identificarea pacienților care necesită o evaluare sistemică suplimentară”, susțin autorii.
Pentru moment, însă, această posibilitate rămâne la nivel de cercetare. Sunt necesare studii suplimentare pentru a vedea dacă metoda poate fi utilizată în practica medicală.
Următorul pas: monitorizarea acelorași persoane în timp
Cercetătorii spun că este important ca participanții să fie urmăriți pe perioade mai lungi. Astfel, oamenii de știință vor putea verifica dacă scorul RAG se modifică odată cu înaintarea în vârstă și dacă schimbările pot fi asociate cu tratamente sau modificări ale stilului de viață.
De asemenea, metoda trebuie comparată cu biomarkerii deja utilizați pentru evaluarea îmbătrânirii biologice.
„Pentru a stabili dacă acesta reflectă îmbătrânirea biologică, este necesară o validare longitudinală în raport cu biomarkerii de îmbătrânire consacrați”, precizează cercetătorii.
Astfel, deși rezultatele indică faptul că retina poate conține informații relevante despre procesul de îmbătrânire, o scanare a ochilor nu poate spune în prezent cu exactitate cât de repede îmbătrânește organismul unei persoane. Autorii consideră că RAG este, deocamdată, mai util pentru identificarea unor tendințe la nivelul populației decât pentru evaluarea riscului individual.
Articolul Ochii ar putea indica ritmul îmbătrânirii organismului. Ce au descoperit cercetătorii apare prima dată în NordNews.