Vă prezentăm prima ediţie a emisiunii “Pentru un mediu curat” în care vom discuta despre progresele la nivel de ţară a regiunilor de management a deşeurilor din Republica Moldova.
Eu sunt Carolina Buimestru, jurnalistă pe teme de mediu, moderatoarea acestei emisiuni, iar invitații acestei ediţii sunt Grigore Stratulat, Secretar de stat din cadrul Ministerului Mediului şi Alexandru Ambros, managerul proiectului „Deșeuri Solide în Republica Moldova”.
Moderatoarea: În contextul faptului că noi am mers la Ulmu, am văzut că avem multe deșeuri, avem o gunoiște care este chiar lângă gimnaziu, ceea ce afecta elevii, și noi ne-am gândit să aflăm cum putem să scăpa de această problemă a managementului deșeurilor care este defectuos la noi în țară. Și din câte am discutat anterior și în material am discutat că există un plan de regionalizare.
Ce prespun aceste regiuni și cine s-a gândit la acest lucru? De ce avem aceste zone și care sunt zonele?
Grigore Stratulat: O să încep eu dacă îmi permiteți. S-a dat startul regionalizării și creării sistemelor integrate de management a deșeurilor un pic mai devreme, în 2013, atunci când a fost adoptată Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor 2013-2027. Deci, la baza regionalizării stă un principiu, după mine simplu, și este vorba despre eficiență și sustenabilitate. Pentru că un sistem integrat de management a deșeurilor presupune un set de cheltuieli și presupune crearea unei infrastructuri, presupune mentenanța acestei infrastructuri, ori pentru gestionarea deșeurilor se plătește. Și iată, ca să avem un sistem eficient și sustenabi s-a venit cu ideea de a regionaliza acest sistem integrat de management a deșeuril pentru a crea un serviciu public de gestionare a deșeurilor eficie și ca persoanele sau ca populația care este cuprinsă în fiecare regiune să-și poată permit deci să plătească pentru acest serviciu în dependență de veniturile pe care ei le generează
Ideea a fost pusă, deci baza acestei idei a fost pusă în anul 2013 prin strategie.Noi, anul trecut, am actualizat strategia și am aprobat programul național de gestionare a deșeurilor 2023-2027,
care are un plan de acțiuni și niște obiecte mai specifice și mai exacte, cum noi vedem regionalizarea și cum noi vedem rezultatul final atunci când ajungem în 2027, 2028 și 2029. În contextul implementării acestor documente de politici strategice, noi am contractat sursele financiare pentru a putea finanța aceste obiecte de infrastructură pentru că costurile sunt foarte mari.
Doar în regiunile de management a deșeurilor 5, 8 și 1, care astăzi sunt vârful de lance în cadrul proiectului „Deșeurilor solide Republica Moldova”, presupunem o investiție de aproximativ 67 milioane de euro. O sumă destul de mare, impunătoare, dar care este necesară pentru a avea acest sistem. În 2019 a fost încheiat un acord cadru cu Banca Europeană de Investiții pentru o sumă de până la 100 de milioane de euro. Și în cadrul acestui acord de împrumut a fost aprobată prima tranșă de 25 de milioane de euro.
În 2023, la început anul trecut, am reușit să identificăm și să semnăm un alt acord de împrumut cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare pentru 25 de milioane de euro și mai avem finanțarea suplimentară de aproximativ 16 milioane de euro care vine din fonduri de grant. Sunt două acorduri de grant semnate.Unu pentru regiunea 5 în sumă de 5,6 milioane de euro și unu pentru regiunea 8 în sumă de 5,4 milioane de euro.
Ca să închei cu finanțarea. Prin intermediul acestor două împrumuturi, acorduri de grant, am instituit unitate de implementare a proiectului „Deșeuri solide din Republica Moldova” și aici îl avem pe domnul Alexandru Ambros, care este managerul proiectului, care vă poate spune mai multe despre detaliile ce ține de implementarea și proiectului în teritoriu.
Moderatoarea: Puteți să-mi spuneți despre managementul ăsta al deșeurilor solide, proiectul ăsta este mare, câte regiuni implică și de când a început proiectul?
Alexandru Ambros: Conform strategiei de management a deșeurilor, despre care vorbea domnul secretar de stat, sunt preconizate 8 zone de management a deșeurilor, deci de la 1 la 8, de la sud la nord, deci 1 este la sud, 8 este la raioanele din nord.
Ce presupune aceste zone de management a deșeurilor? Presupun un singur depozit în fiecare zonă și stații de transfer. Regiunea pilot este regiunea 5, care este formată din raioanele Unghean, Calaraș, Nisporeni. Ca exemplu, deci, aici depozitul de deșeuri este în apropierea orașului Ungheni în comuna Florițoaia Veche și două stații de transfer în Calaraș, Nișcani și Nisporeni. Deci, ideea este una, pe cât de simplă, pe atât de complicată, așa, este ca toate deșeurile care sunt, dar noi avem foarte multe depozite de deșeuri în Republica Moldova.
Eu pot să vă zic că noi avem deci, gunoiști neautorizate mai multe decât localități. Adică, fiecare localitate are mai mult decât o gunoiște neautorizată. Deci, ideea este să facem aceste centre regionale și să fie doar 8 depozite și vă închipuți că în momentul în care deci aceste depozite sunt construite și această infrastructură este construită cu noi unități de transport, care transportă deșeururile cu containere, toată logistica nouă, cu un singur operator în fiecare zonă. Noi transformăm țara noastră, deci, într-o țară în care, deci, depozitele se localizează doar în 8 locații.
Și, desigur, că lucrul ăsta în momentul în care este făcut civilizat, în momentul în care este făcut așa cum ar trebui să arate un depozit de deșeuri cu stații de sortare, cu stații de compostare, așa, cu celule construite la fel după toate rigurile care sunt nevoie, următorul pas este că cu siguranță vor apărea și investitori, ei ar putea să fie și privați, nu numai decât de stat, care ar putea să se ocupe de utilizarea, deci, acestor deșeuri care noi le depozităm conform în aceste celule la fiecare depozit.
Moderatoarea: Dar, iată, la moment, localitățile nu au un sistem de colectare, nu există nici vorba unor localități, nici vorba de acest management a deșeurilor, chiar și în localitatea Ulmu, oamenii duc singuri unde nimeresc gunoiul adică nu este cineva care să vină să le colecteze și să asigure că le duce într-un loc sigur, adică oamenii unde îi găsesc loc, acolo le duc. Ce facem cu aceste localități? De unde începem?
Grigore Stratulat: Situația variază de la localitate la alta. Sunt exemple bune, sunt exemple mai puțin bune, ca acela de care ați dat exemplu. Nu putem să venim cu o soluție care poate fi imediat acceptată sau imediat implementată pentru toate localitățile, la toate nivelurile. Prerogativa este a autoritățile publice locale, statul republica Moldova a înțeles că nu există surse financiare la nivel local. Am identificat surse financiare pentru a finanța astfel de sisteme.
Aud foarte multe voci spun când, de ce nu faceți mai repede, pentru că nu că nu vreau sau nu avem capacitate. Există o procedură pe care trebuie să o urmăm, este necesar să asigurăm consultanța și experții necesari pentru proiectarea și pentru construcția acestor depozite și acesta e un proces care durează, nu poate fi executat sau implementat într-o perioadă foarte scurtă de timp. Până atunci, dacă vorbim de localități, nu există o problemă foarte mare.
Ca soluție, noi discutăm, comunicăm cu autorități publice locale, vom veni și cu o finanțare în sensul lichiderii unor depozite neconforme care au un risc major asupra populației, dar aici avem nevoie de colaborarea mai multor localități. Ori dacă închid un depozit în Ulmu, trebuie să am un loc în altă localitate sau o altă locație care este pretabilă pentru depozitarea deșeurilor și în locația respectivă să organizez procesul într-așa fel ca să nu dăuneze mai mult.
Aici trebuie să găsim limbă comună cu mai multe localități în cazul când vrem să închidem un depozit de deșeuri ca să avem totuși, temporar, până se construiește infrastructura în cadrul proiectului, să găsim o soluție optimă unde vom depozita măcar temporar deșeurile respective.
În acest sens, noi venim, am zis, pregătim și o platformă de finanțare în cadrul Fondului Național de Mediu, pregătim și baza normativă, o instrucțiune pentru a putea lichida depozitele. Să fie, pentru că la moment nu există o instrucție care ar permite cumva să gestionăm acest proces de lichidare a depozitorilor neconforme într-o manieră corectă și conformă.
Moderatoarea: Puteți să ne povestiți și de unde a venit ideea proiectului? Din cât înțeleg, sunteți autorul, corect?
Alexandru Ambros: Nu, nu sunt autorul, deci eu pot să vă zic, eu în perioada 2007- 2023 am fost primarul municipiului Ungheni. Eu țin minte foarte bine când se elabora strategia, eram deci într-al doilea mandat. Deci în 2013 practic a fost această strategie gata.
Eu cred că autorii care au elaborat-o n-au făcut altceva decât au studiat bunele practici a țărilor care sunt mai avansate în domeniu. Ideea este una foarte simplă deci trebuie să prestăm servicii intercomunitare sau intermunicipale. De ce, de exemplu, la Ulm cum a spus dumneavoastră, o altă localitate rurală, putem să o numim, la întâmplare nu este organizat sistemul de colectare a deșeurilor. Nu de aceea, că primarul poate nu vrea. Primarii cu siguranță toți vor, credeți-mă.
Eu am fost primar și știu. Dacă întrebați orice primar care sunt principalele probleme în localitatea lui, el îți spune în felul următor – apa, deșeurile, drumurile. Deci astea sunt trei probleme care sunt. Acuma, în momentul în care există un operator regional, un operator care poate să presteze serviciu nu doar numai pentru localitatea lui, dar poate să presteze acest serviciu de colectare a deșeurilor într-o rază cât se poate mai mare, aceasta este soluția.
Adică, un centru raional, ca exemplu, în apropierea acestei localități rurale, ar putea să devină un operator regional. Deci nu poți creezi un operator regional în loc gol. Pentru că nu sunt capacități, pentru că nu sunt capacități financiare, nu sunt capacități umane. Deci nu există expertiză și așa mai departe.
Ideea este una foarte simplă, deci de a regionaliza acest serviciu și acești operatori regionali acum, la moment, ei există, dar există maxim la nivel de raion. De exemplu, la Ungheni, operatorul care prestează servicii de evacuare a deșeurilor din municipiu Ungheni, mai face lucrul ăsta încă în opt primării. El poate fi numit și el în miniatură un operator regional, care cumva s-a dezvoltat de sine sătător, la ideile cuiva. Și ideile erau foarte simple, ca să fii curat într-o localitate, într-un centru raional, nu trebuie să faci curățenie doar numai în această localitate, trebuie să faci într-o rază cât se poate mai mare. Pentru că, până la urmă, oricum deșeurile din localitățile rurale, oricum ajung în localitatea respectivă. Și această idee este preluată la nivel național. Este simplu.
Problema complicată este că, cum spunea domnul secretar de stat, ideea este de a construi un sistem integrat. De la colectare selectivă, sortare, compostare, deci, depozitare conformă, nu pur și simplu că ducem la râpă și așa mai departe. Deci, nu mai apare, nu mai există noțiunea de groapă, de gunoi. Există niște celule speciale cu o peliculă impermeabilă plasată în partea de jos a acestui loc unde se depozitează celule. Deci, deșeurile după ce sunt sortate, se scoate tot ce se poate de reciclat din ele se așează pe straturi, etc.
Și nu putem să avem depozite, deșeuri în fiecare localitate. Nu este normal lucrul acesta. Nicăieri nu se face lucrul acesta. Este o practică internațională care a fost preluată.
Și eu vreau să o spun și o spun de fiecare dată, că 10 ani de zile a stat această strategie pe poliție. Actualul guvern a ridicat-o de pe poliția, a scuturat-o de praf, și a spus, fraților, dați să o implementăm. Și din anul 2023 a început ideea de implementare acestei strategii.
Prin crearea unității de implementare a proiectului, acum suntem la etapă, trebuie să selectăm o companie de consultanță. De ce? Pentru că nu există expertiză în domeniul, în Republica Moldova. Noi nu am construit niciodată depozite conforme. Noi nu am făcut lucrul acesta niciodată. Noi am construit drumuri, străzi, trotuare, case, grădinițe, dar depozite n-au fost făcute, deci niciodată n-au fost construite. De ce este nevoie, de ce sunt consultanțe? Și lucrurile nu sunt atât de simple, lucrurile sunt destul de complicate.
Grigore Stratulat: Dacă domnul Ambrose spune că el n-a fost autorul strategiei și ideei proiectului, cu siguranță el a fost promotorul acestui proiect, pentru că el nu avea să aibă loc dacă nu avea să identificăm locurile unde noi vom putea pune infrastructura, terenurile unde să punem stații de transfer, unde să punem centru integrat de management a deșeurilor.
Iată că regiunea 5, Ungheni, Nisporeni, Călăraș, a fost lider în acest proces de identificare a terenurilor, de atribuire a terenului în proprietatea statului, de semnare a acordurilor de colaborare cu banca, cu proiectul, de aprobare a studiilor de fezabilitate în cadrul acestui proiect.
Iată că asta permite regiunei 5 să fie locomotiva de garnitura de teren care cumva va da un exemplu, își va impulsiona acest proces și în celelalte regiuni. Pentru că dacă astăzi nu avem asigurat finanțarea pentru 5, 8 și 1, urmează să ne mișcăm și în toată țara. Deci în regiunile 4, 6, 7 vrem să începem anul ăsta elaborarea studiilor de fezabilitate.
Vrem să găsim soluții pentru finanțarea studiilor de fezabilitate pentru regiunea 2 și 3. Sunt donatori care deja și-au arătat deschiderea pentru a finanța aceste servicii de consultanță și vreau să vă spun astăzi că eu privesc pozitiv în viitor în sensul că acest proiect va fi implementat și va avea efectele pe care noi le căutăm.
Moderatoarea: Vreau eu să întreb, cât de susținut este acest proiect la nivel de țară, de către legislativ, de către însăși funcționarii, apeleurile locale?
Grigore Stratulat: Faptul că suntem criticați e foarte bine. Eu cred că asta e unicul sau cel mai important element. Dacă te miști încet, ești criticat, încerci să miști lucrurile înainte mai repede, dacă miști înainte și nu să zic eu, nu în direcția în care își dorești societatea și comunitatea, iarăși ești criticat și îți schimbi planurile, îți schimbi viziunea, modernizezi, eficientizezi procesele, în sensul ăsta vreau să spun că suntem criticați, înseamnă că lucrurile merg bine, oamenii înțeleg că asta este o problemă pentru societatea și pentru comunitate.
Dacă ne uităm pe partea cealaltă a fațetei, ne bucurăm de susținerea și în cadrul legislativului, chiar
mai alaltă ieri am fost în cadrul Comisiei de Politică Externă, unde a fost votat lege prin ratificarea acordului de grant pentru regiunea 8 și acolo am fost criticați că ne mișcăm nu atât de repede pe cât se dorește, înțelegem acest dorință de a arăta că guvernarea își dorește schimbarea spre bine în acest sector.
Moderatoarea: Care a fost feedback-ul Uniunii Europene la proiect sau încă nu au fost discuții la cu reprezentanții Uniunii Europene cu privință la planurile noastre privind gestionarea deșeurilor?
Alexandru Ambros: Cu siguranță că noi mergem pe standardele de calitate a Uniunii Europene, deci pe cerințele care le au ei. Eu vreau să adaug doar că guvernul cu adevărat s-a implicat direct în realizarea strategiei de management a deșeurilor prin faptul că anume Guvernul Republicii Moldova ia acest credit de la Banca Europeană de Investiție și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare și face această investiție și după aceea investiția va fi transmisă în gestiune unui operator regional și la acest operator regional fondatori vor fi administrațiile locale din localitățile date, din zona respectivă.
Deci guvernul și-a luat asupra lui această investiție. Acesta este un lucru foarte important. Deseori am auzit vorbe de felul că, uite, voi știți că din gunoi se poate de făcut aur și nu știu ce și așa mai departe. Nu este chiar așa de adevărat pentru că deci asta înseamnă niște investiții enorm de mari și asta este posibil doar numai în zonele puternic urbanizate. Acolo unde trăiesc foarte mulți oameni într-un interval, într-un spațiu foarte dens, populat etc. Noi vom construi aceste depozite cu consultanți din Uniunea Europeană deci și probabil că vom folosi și directivele europene pentru că noi nu avem standardele noastre din păcate în Republica Moldova cum ele nu sunt nici în țările fostei Uniunii Sovietice.
Așa mai departe, spun despre faptul că noi suntem pe calea cea dreaptă și desigur că avem toată susținerea Uniunii Europene în ceea ce vrem să facem.
Grigore Stratulat: Băncile respective care ne oferă finanțarea ei sunt cum ar fi reprezentanții Uniunii Europene pentru că ei oferă finanțarea tocmai pe pentru implementarea directivelor europene pe elementele de infrastructură.
Pentru că odată ce transpui directivele europene în legislația Republicii Moldova deci unde noi acum suntem ferm angajați în acest proces mai urmează și etapă de implementare acestei legislații. Dar implementarea legislației de mediu pe care noi o transpunem este tocmai finanțarea acestei infrastructuri și gestionarea corectă al deșeurilor. Crearea acestui sistem și înseamnă că tu ai implementat corect ceea ce ți-ai setat în legislațiile, în acte normative și în documentele de politici și programe.
Moderatoarea: Putem discuta un pic despre costurile acestui sistem? Cum vor fi acoperite ca acest operator să-și realizeze funcția de a colecta într-o întreagă zonă, vor fi anumite costuri? Cum soluționăm asta?
Alexandru Ambros: În studiile de fezabilitate care au fost elaborate pentru zona 1, 5 și 8 și cu siguranță și pentru celelalte zone, există un capitol care se numește deci în engleză „affordability” este posibilitatea de achitare a oamenilor.
Anume este stipulat foarte clar că costurile nu trebuie să întreagă deci de achitare din partea persoanelor fizice nu trebuie să întreacă un procent din veniturile pe gospodărie. Asta înseamnă că de exemplu dacă într-o gospodărie există două persoane, poate chiar pensionare care unul are o pensie de 2000, altul de 3000 de lei, asta înseamnă că deci cheltuielile pentru evacuarea deșeurilor din această gospodărie nu va întrece 50 de lei. ,Deci nu va întrece. Asta înseamnă că va fi 50 de lei. Poate să fie și mai mică.
Noi încă suntem în discuții cum se va face această, deci, achitare, dar deja sunt niște idei foarte clare că trebuie să va merge pe un regim mixt. Cu siguranță că vor fi tarife. Deci tarifele sunt calculate după o anumită formulă, pentru că toate cheltuielile pe care le are operatorul regional le trebuiesc acoperite, cu siguranță, altfel deci operatorul regional nu va putea lucra.
Iar în localitățile rurale probabil că vor fi taxe locale, la care taxa locală teoretic ar putea fi mai mică sau mai mare decât tariful și asta decide Consiliul Local. în momentul în care taxa locală este mai mică decât tariful stabilit, deci diferența o compensează, deci administrația locală, care decis ca taxa să fie mai mică, și o compensează către operatorul regional. Și atunci operatorul regional oricum își primește banii cei care trebuie să-i primească. În linii generale cam aceasta este ideea generală, dar cel mai important este că guvernul face această investiție prin faptul că va întoarce înapoi creditul respectiv, iar pentru autoritățile locale, investiția nu costă nimic, deci investiția nu va merge în tarif. În tarif vor merge doar cheltuielile operaționale de lucru acestui operator, pentru că vă dați seama, oamenii care lucrează trebuie să primească salarii, deci mașinile trebuiesc reparate, întreținute, deci energia electrică să cheltui și așa mai departe.
Și cu siguranță că va fi și un buget pe care acest operator regional trebuie să acumuleze pentru a asigura sustenabilitatea mai departe a activității sale. Și dezvoltarea până la urmă. Și dezvoltarea până la urmă, pentru că, de exemplu, chiar și în zona 5, deci dintre cele trei celule sunt preconizate construcția primii celule, așa, în care a doua celulă, deci probabil începe să lucreze undeva peste 7-8 ani, adică nu se construiesc toate celulele odată, pentru că nu are rost să le construiești toate odată în momentul în care folosești numai una. Este absolut o idee, deci din punct de vedere gospodăresc, este corectă.
Celelalte a doua și a treia celulă vor trebui cumva acoperite de operatorul regional, sau poate administrațiile locale, fondatorii, care sunt, că ei sunt cumva stăpânii, deci acestei întreprinderi regionale, pentru a asigura sustenabilitatea proiectului.
Moderatoarea: Iată, oamenii de rând, la moment, cum ați discutat în teren, ați fost, ați discutat cu ei direct, care au fost reacțiile care le-ați primit?
Grigore Stratulat: Să vorbesc pe o notă pozitivă. Deci, de la o localitate la alta, din cauza că problema în gestionarea deșeului devine o problemă mai mare, deci oamenii sunt mai deschiși, pentru că inițial, acum un an, doi, trei, era foarte complicat să-i convingi, uite, noi venim la voi în localitate să facem un centru integrat din management a deșeulor.
Ce își închipuia omul? El își închipuia cum a fost. Da, un groapă mare. Un groapă de gunoi. Și, iată, noi trebuie să depunem foarte mult efort ca să schimbăm, iată, această percepție.
Moderatoarea: Ce trebuie acum să-și imagineze când au aud asta?
Grigore Stratulat: Nu trebuie să-și imagineze o groapă de gunoi. Ei trebuie să vadă asta ca un centru, ca o uzină, da, ca o platformă, ca o fabrică care vine să gestioneze un flux de deșeuri.
Schimbarea o să înceapă de la ei, pentru că, dacă vorbim de colectare separată, ceea ce ne propunem noi în proiect, să avem colectare separată, transportare separată și, respectiv, gestionarea separată a deșeului la centru ăsta integrat, efortul inițial va veni de la populație. Deci ei vor fi cei care vor trebui să sorteze pe două fracții deșeule la ei acasă- deșeule reciclabile și deșeule nereciclabile. Să facă un efort în plus.
Să aibă doi saci de gunoi. Infrastructura de colectare, deci tomberoanele, lăzile, noi o să le punem la dispoziție.
Noi o să punem la dispoziție și transportul de la ușă la stația de transfer, de la stația de transfer la centru integrat, dar la prima etapă noi îi încurajăm pe toți să sorteze de acasă. Și chiar dacă astăzi, de exemplu, noi nu avem acest sistem integrat, este un obicei foarte bun. Când noi acasă, chiar dacă nu avem încă colectarea și transportarea separată a deșeurilor, ne obișnuim cu ideea că noi trebuie să colectăm deșeurile separat.Asta e prima etapă.
Următoarea etapă este infrastructura- lăzile, tomberoanele, transportul, autospecialele, pentru că nu toate autospecialele astăzi pe care noi le avem în țară transportă deșeurile separat. Iată, proiectul va finanța autospeciale care va transporta deșeurile reciclabile și nereciclabile separat, tocmai ca să nu mixăm aceste două fluxuri și să nu contaminăm deșeurile reciclabile.
Când spun contaminăm, nu vorbesc despre substanțe speculoase. Vorbesc despre uleiuri, vorbesc despre resturi de mâncare. Atunci când deșeurile reciclabile intră într-un contact cu uleiurile și cu resturile alimentare, ele necesită un efort mai mare la etapa de reciclare. Ele trebuie curățate, trebuie spalate.
Și iată că ajungem la Centrul Integrat de Management a Deșeurilor, unde vom avea o uzină, o fabrică de sortare a deșeurilor, de plastic, metal, hârtie, carton, folie. Vom avea o stație, o fabrică pentru compostare deșeurilor care pot fi compostate.
Și vom avea depozitul propriu-zis, unde vor fi depozitate deșeurile care nu pot fi nici reciclate, nici compostate. În așa fel ca să reducem cât mai mult volumul de deșeur pe care noi îl depozităm, să reducem cât mai mult incomoditățile create de gropile de gunoi, miros, poluarea solului, poluarea apelor subterane. Și iată, doar în așa sens, noi putem să trecem la alt nivel de gestionare și discuție. Dar este un efort comun atât a populației, cât și a statului Republic Moldova, care asigură finanțarea pentru acest proiect.
Moderatoarea: Și spre final de emisiune, aș dori să vă rog să-mi spuneți care sunt etapele, iată, nimic locit anul acesta doriți să le faceți în sensul ca să rezolvați problema în unele localități sau aveți o zonă care acum lucrați și să fie un management eficient acum cu nume acolo. Ce urmează să faceți anul acesta?
Alexandru Ambros: Anul acesta sper să ducem la bun sfârșit selectarea companiei care va asigura consultanță, unității de implementare a proiectului.
Ne propunem ca până la sfârșitul anului să facem toți, să pregătim toți termenii de referință pentru proiectare și construcție, pentru că se va merge pe varianta design and build, adică compania care va face proiectul acela și va face și construcția, este ceva mai nou pentru noi. Republica Moldova nu prea există experiență, cu foarte mici excepții și sarcina pentru anul acesta este, deci, în zona numărul 5 să spargă gheața în felul acesta și să încercăm să închidem careva gunoiști neautorizate care există acum la moment.
Moderatoarea: Și Ministerul acela ce lucrează acum?
Ministerul privește pe lângă regiunea 5 și 8 și 1, noi mai avem și alte regiuni, dacă specific pentru 5, 8 și 1, mai rămâne să finalizăm identificarea surselor de grant pentru regiunea de management a deșeurilor 1.
Rămâne să identificăm sursele de grant pentru serviciile de consultanță, pentru compania care va acorda proiectului și unității de implementare a proiectului pentru regiunea 8 și 1. Pentru toate aceste trei activități ne bucurăm de suportul Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, care ne ajută foarte mult în identificarea acestor surse de grant. Pentru regiunile 4, 6 și 7, să finalizăm identificarea și alocarea terenurilor pentru proiect de comun cu autoritățile publice locale, ceea ce ne-ar permite cu ajutorul Băncii Europene de Investiții să inițiem studiile de fezabilitate pentru regiunea 4, 6 și 7. În aceste regiuni, lider în finanțarea investițiilor va fi Banca Europeană de Investiții.
Pentru celelalte două regiuni, regiunea 2 și regiunea 3, ne propunem iarăși să identificăm sursele de finanțare pentru studiile de fezabilitate. Mâine voi avea o ședință cu Sweet Fund, fondul suedez. Contactele le-am descoperit împreună cu suportul ambasadiei Suedei la Chișinău. Le mulțumesc și lor pe această cale.
Sperăm să identificăm surse financiare pentru studiile de fezabilitate pentru regiunea 2 și 3. Dar mai avem câteva acțiuni și activități în domeniul legislației. Sperăm să aprobăm anul acesta legea nouă cu privire la serviciul public de salubrizare.
Asta care va permite autorității publice locale să organizeze acest sistem, să știe cum îl finanțează, care sunt obligațiile, care sunt drepturile autorităților publice local și a operatorilor regionali și a asociațiilor de dezvoltare intercomunitară. Cum se finanțează aceste serviciu public prin tarif, prin taxa de salubrizare. Și la nivel local, acolo unde avem probleme foarte mari.
Așa cum ați menționat și dumneavoastră groapa de deșeuri de la Ulmu, va trebui să venim cu intervenții urgente acolo unde sunt probleme prin intermediul Fondului Național de Mediu cu finanțare, prin identificare a altor surse financiare pentru a găsi soluții acolo unde avem o problemă mare și necesită rezolvare până a pune în funcțiune acest sistem integrat din management de deșeuri.
Moderatoarea: Sper neapărat acest lucru să se realizeze. Eu vă mulțumesc foarte mult pentru un dialog sincer. Am aflat foarte multe detalii noi care neapărat aș dori în următoarea ediție să-l struntăm deja mai detaliat, cu referire la procesele de reciclare și ce facem clare și după ce facem acest management să fie eficient.
Așa că noi înțeamnă astăzi aici dar neapărat vă invit și în continuare și să discutăm pe aceste probleme, să avem o viziune clară ce facem mai departe și să avem un mediu curat. Așa cum se numește și emisiunea „Pentru un mediu curat”. Vă mulțumesc.